Schimbările climatice și previziunile asupra producției agricole

     Schimbările climatice vor avea un impact din ce în ce mai mare asupra culturilor agricole în toate țările UE cu efecte mixte şi inegal distribuite.

• Pentru Europa, se preconizează în ansamblu mici creşteri de productivitate în sectorul vegetal, în paralel cu existenţa unor variaţii regionale. Europa de Nord şi zonele înalte (mai ales regiunile alpine) vor înregistra iniţial o creştere a productivităţii şi o expansiune a culturilor şi a terenului agricol, dar regiunile sudice vor fi afectate în mod negativ de încălzirea globală şi de deficitul de apă. Totuşi, este de aşteptat ca aceste beneficii iniţiale să fie depăşite de inundaţii mai frecvente şi de instabilitate a solului în zonele menționate anterior. Conform previziunilor Uniunii Europene, se vorbește despre existența a două scenarii: un scenariu cald care ar afecta Europa de Nord şi de Vest (Franţa, Belgia, nordul Germaniei, Polonia, Lituania) şi ar favoriza ţările din sud;  un scenariu rece care ar afecta cel mai semnificativ Polonia şi anumite părţi ale Germaniei.
• Schimbările climatice vor afecta, pe termen lung, și sectorul agricol al României care va trebui să se aştepte la o creştere constantă a temperaturii medii anuale, asemănătoare cu proiecţiile pentru Europa, care poate varia între 0,5 °C şi 1,5 ºC până în 2029 şi între 2,0 °C şi 5,0 °C până în 2099, în funcţie de scenariul global. Este de aşteptat ca modelele de precipitaţii să se schimbe în mod semnificativ şi să producă un impact teritorial diferenţiat în România. Partea de nord a ţării va obţine probabil câştiguri de productivitate a culturilor pe termen mediu, dar va fi supusă la inundaţii mai mari pe timpul iernii şi la probleme din cauza lipsei de apă în timpul verii. Sudul şi sud-estul României vor fi mai grav afectate, iar valurile de căldură şi de secetă vor duce la o scădere generală a productivităţii şi a producţiei din sectorul vegetal.

Schimbările climatice ar putea afecta recoltele şi randamentele individuale ale culturilor după cum  urmează:

• Porumb: într-un scenariu „cald", UE se confruntă cu o posibilă scădere a producţiei cu 9%, comparativ cu o valoare iniţială din 2000, iar acest lucru va afecta în principal Franţa, România, Italia, Ungaria şi Spania. Într-un scenariu "rece", totuşi, România s-ar putea chiar să înregistreze o creştere de 15-20% a producţiei de porumb.
• Floarea soarelui: atât în scenariul cald cât şi în cel rece, România trebuie să se aştepte la o scădere a producţiei de floarea-soarelui de până la aproximativ 14% până în 2030. Se preconizează că şi alţi producători din UE (Bulgaria şi Ungaria) vor fi afectaţi în mod similar.
• Grâu: România ar putea fi afectată în mod semnificativ în scenariul rece (-25% până în 2030), dar aceasta ar putea beneficia de fapt de o  creştere a producţiei în cadrul unui scenariu cald (7%).