Vremea nefavorabilă a afectat
producția de porumb din Uniunea Europeană din regiunea Mării Negre, iar invazia rusă a Ucrainei din februarie a blocat cantități mari de porumb în țară cu posibilități limitate de export - sprijinind astfel
România ca piață de destinație. Totuși, fluxul pare să fi continuat, în ciuda îmbunătățirii accesului producției ucrainene pe piața internațională de export, iar climatul economic de la Marea Neagră este în continuare definit de redeschiderea porturilor de adâncime ale Ucrainei în urmă cu mai bine de o lună.
Exporturile de peste 1,3 milioane tone de
cereale și semințe oleaginoase ucrainene nu au afectat competitivitatea porumbului în România - unde cotațiile rămân substanțial mai mici decât aprovizionarea locală, conform datelor analizei
Agricensus.
Importul de
porumb ucrainean în România a continuat în ciuda revenirii exporturilor, ofertele de preț vehiculate în piață sugerând că este mai ieftin porumbul importat decât cel cumpărat de pe piața internă - unde perspectivele slabe pentru recolta viitoare au întărit prețurile.
Într-o altă ordine de idei, Ucraina se folosește de porturile românești de la începutul invaziei pentru a tranzita
cereale și a le încărca pe vase mai mari – aceasta fiind una dintre cele două modalități prin care exportatorii țării ar putea aduna încărcătură pentru transporturi mai mari, de dimensiune
panamax, spre exemplu.
Tranzitul cerealelor a fost foarte dependent fie de transportul feroviar de mărfuri, fie de transportul cu barje de-a lungul căilor navigabile ale fluviului Dunărea - o dinamică ce a generat creșterea rapidă a ratelor de transport cu barje și a cauzat întârzieri și aglomerare de-a lungul canalelor cheie și în porturile mai mici. Cu toate acestea, de când au fost deschise porturile de adâncime, fluxul pare să fi continuat în România.
Coridorul verde a forțat prețurile de export în Ucraina să scadă, ceea ce înseamnă că în prezent cotațiile ucrainene ale porumbului livrat în România au avut un preț mai mic în comparație cu originile românești - în ciuda faptului că toate mărfurile de cereale care se deplasează din porturile ucrainene
Pivdennyi, Odesa și Chornomorsk (POC) trebuie să treacă inspecția la Istanbul, în conformitate cu acordul semnat între Rusia, Ucraina, Turcia și ONU.
Datele oficiale vamale arată că deja două vase de
porumb ucrainean de dimensiuni
handy sunt în drum spre
Constanța, transportând un volum cumulat de aproape 52.903 tone.
Temerile cu privire la recolta viitoare, care este de așteptat să fie semnificativ mai scăzută după condițiile uscate din regiune, face ca originilor locale românești și bulgare ale porumbului să le fie destul de greoi a intra pe piață. În același timp, există și preocupări care au fost deja exprimate cu privire la situația în care România va rămâne sau nu exportator net în acest sezon, având în vedere pierderea estimată a producției interne. Sursele comerciale precizează că: „
Ucraineanului i se oferă și CIF Constanța ca facilități, debitul barjei nu mai are sens financiar, deoarece mărfurile sunt oferite mai ieftin în marile porturi ucrainene”.
Ofertele pentru porumb FOB CVB au fost înregistrate la aproximativ 316 EUR/tonă pentru noua recoltă împreună cu porumbul ucrainean pe aceeași bază, la 314 EUR/tonă, mult mai mare față de nivelul prețului livrat, însă cererea este slabă pentru această bază de încărcare. Surse comerciale citate de consultanța
Agricensus apreciază referitor la cererea scăzută de
porumb românesc, pe fondul ofertelor de preț majorate, că unul dintre motivele unor astfel de importuri de porumb ucrainean ar putea fi încercarea de a acoperi contractele deja semnate în speranța unor noi creșteri de preț. Practic, comercianții încearcă să cumpere porumb la un preț relativ ieftin, în ideea de a-l vinde mai târziu în profit.
Redeschiderea porturilor ucrainene de mare adâncime a atras de la sine diminuarea tarifelor de marfă din regiunea Dunării, însă transportul de marfă pentru șlepuri a rămas aproape dublu față de cel din porturile de mare adâncime, deși volumul este extrem de limitat și durata transportului este încă mare, din cauză că în Canalul Sulina coada de așteptare nu s-a îmbunătățit încă. Prin urmare, comercianții care s-au angajat deja să încarce din porturile românești vor prefera cel mai probabil încărcarea din porturile de adâncime ale Ucrainei...