România este un caz special în acordarea sprijinului agricol al UE

Comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski a comunicat miniștrilor agriculturii din UE-27 decizia de a activa rezerva agricolă în încercarea de a ușura povara fermierilor europeni afectați de recenta creștere a importurilor de cereale din Ucraina. Astfel, Comisia Europeană a propus să mobilizeze 56 milioane euro din bugetul UE pentru a ajuta Polonia, Bulgaria și România să facă față importurilor crescute de cereale și semințe oleaginoase care provin din Ucraina vecină.

Dar distribuirea banilor a creat nemulțumire printre producătorii și comercianții din România și din alte țări UE care au fost excluse de pe listă – Slovacia și Ungaria. Cea mai mare parte a ajutorului UE – 30 de milioane de euro – este alocată Poloniei, în timp ce Bulgaria și România vor primi 16 milioane de euro, respectiv 10 milioane de euro.

Potrivit unei surse din UE contactată de Euractiv, calculul a fost făcut pe baza unor criterii obiective precum presiunea asupra prețurilor locale din aprovizionarea excesivă cu cereale și semințe oleaginoase, precum și tensiuni în lanțurile logistice din tranzitul crescut al produselor din Ucraina. Acesta este sprijin pentru fermierii afectați de creșterea importurilor din Ucraina, nu pentru consecințele războiului”, a explicat Wojciechowski într-o conferință de presă iar valoarea totală a ajutorului ar putea fi chiar dublată la 112 milioane euro. Comisia Europeană a subliniat că este conștientă de impactul pe care așa-numitele căi de solidaritate făcute de UE pentru a stimula exporturile de cereale ale Ucrainei îl au asupra țărilor vecine precum România sau Polonia.

Țara noastră este considerată un caz special deoarece, pentru a determina dacă țările se califică pentru sprijin suplimentar, CE a folosit capacitatea medie de stocare a celor 6 țări pe o perioadă de 5 ani ca măsură de referință și a considerat că pentru România tranzitul de cereale ucrainene nu a avut un impact suficient pentru a justifica măsura de sprijin a UE.

Un document intern văzut de Euractiv arată că importurile ucrainene crescute înlocuiesc în mare măsură producția internă semnificativ scăzută, ca urmare a condițiilor de secetă din vara anului 2022. „În România, nu putem observa o ofertă excesivă”, a spus Wojciechowski, dar a recunoscut că lanțurile logistice ale României sunt tensionate, având în vedere locația sa strategică, și a recunoscut importanța portului Constanța ca hub de export pentru a ajunge la clienții tradiționali ai cerealelor și semințelor oleaginoase ucrainene. Din acest motiv, CE a decis să facă o excepție, având în vedere presiunea crescută de a fi un nod de tranzit, care a dus la costuri mai mari de transport și depozitare pentru cerealele românești.

Producătorii români de cereale au avertizat că un aflux de cereale ucrainene prin așa-numitele „căi de solidaritate” ale UE îi împinge aproape de faliment, dar Comisia Europeană insistă că acest lucru nu are un impact negativ asupra pieței unice.