Serviciul de monitorizare a culturilor din Uniunea Europeană, MARS, consideră că, pentru culturile de iarnă din România, condițiile de coacere și de recoltare au fost prielnice. Perioada de maturizare a cerealelor de iarnă s-a încheiat înainte de debutul perioadei de căldură severă datorită dezvoltării fenologice avansate din acest an. Vremea uscată din iulie a favorizat progresul recoltării. Previziunile de randament pentru cerealele de iarnă au fost ușor crescute, în timp ce prognoza pentru rapiță rămâne aceeași.
Dar aprovizionarea limitată cu apă și temperaturile foarte ridicate în timpul perioadei de înflorire și de umplere timpurie a boabelor au redus potențialul de producție al culturilor de vară, Luând în considerare că perioada 1 iunie - 13 iulie a fost cea mai caldă din 1975 și comparabilă doar cu 2012. Anomaliile termice pozitive generale au atins 2–4 °C. Temperaturile zilnice au fluctuat continuu peste media multianuală, cu excepția a două scurte perioade blânde la mijlocul lunii iunie și începutul lunii iulie. Cele mai calde regiuni sudice au cunoscut 27–39 de zile caniculare (11–22 de zile mai mult decât de obicei), cu temperaturi maxime zilnice atingând 38–41 °C în zilele cele mai călduroase din timpul vârfului valului de căldură din a doua decadă a lunii iulie.
Precipitațiile au fost abundente în nord-vestul României și apropiate de medie în regiunile centrale și de est, dar sud-estul țării, de-a lungul graniței cu Bulgaria, a suferit de un deficit de precipitații de 30–70 % în comparație cu media multianuală. Precipitațiile au devenit rare după 3 iulie, intensificând efectul căldurii asupra culturilor.
Pentru culturile de vară, ploile benefice au menținut umiditatea solului la nivel sezonier în regiunile Nord-Est și Nord-Vest. În regiunile centrale și sudice, nivelurile de umiditate a solului în câmpurile pluviale au fost sub medie de la începutul sau mijlocul lunii iunie. O aprovizionare inadecvată cu apă a culturilor, combinată cu temperaturi foarte ridicate, a împiedicat creșterea suprafeței frunzelor și acumularea de biomasă în timpul etapei vegetative și a afectat negativ apariția florilor. Efectele negative ale penuriei de apă și ale valurilor de căldură a făcut ca prognoza de randament pentru culturile de vară să fie revizuită în scădere sub media pe 5 ani, dar s-ar putea înrăutăți și mai mult dacă condițiile de secetă persistă.
În acest context, estimarea raportului MARS din luna iulie se prezintă astfel pentru principalele culturi din România:
- Pentru grâu de iarnă, producția este estimată la 4,65 t/ha, în creștere față de 4,55 t/ha pentru 2023 și față de media ultimilor 5 ani, care este de 4,22 t/ha.
- Producția medie de orz de iarnă este estimată la 4,67 t/ha, în reducere față de 2023, 4,80 t/ha și în creștere față de media din ultimii 5 ani, de 4,25 t/ha.
- Randamentul mediu la rapiță este dat în reducere față de 2023 (2,63 t/ha), la 2,53 t/ha, și sub media ultimilor 5 ani, care este 2,58 t/ha.
- Randamentul pentru porumb este estimat la 4,08 t/ha, în reducere față de media ultimilor 5 ani, 4,70 t/ha și sub randamentul anului trecut, de 4,89 t/ha.
- Randamentul la floarea-soarelui este văzut la 1,95 t/ha, sub media ultimilor 5 ani, 2,21 t/ha, dar peste randamenlui din 2023, 1,86 t/ha.
- Randamentul la soia este văzut la 1,97 t/ha, sub media ultimilor 5 ani, de 2,19 t/ha, și sub randamenlui din 2023, de 2,14 t/ha.