MARS estimează producția de cereale în România în creștere

România înregistrează perspective favorabile pentru producția de cereale și oleaginoase, conform celor mai recente date din buletinul MARS. Randamentul la grâu a crescut cu peste 10% față de anul trecut, ajungând la 5,13 tone pe hectar, un nivel record pentru ultimii 15 ani. Aceasta reprezintă o creștere de 25% față de media ultimilor cinci ani. Totuși, randamentul este încă sub media Uniunii Europene, care se situează la 5,86 tone pe hectar, și mult sub cel mai mare randament prognozat pentru anul acesta, de 9,85 tone pe hectar în Irlanda. 
 

La orz, se așteaptă o creștere modestă de 1% față de 2024 și de 19% față de media ultimilor cinci ani, cu un randament estimat de 4,76 tone pe hectar. Media UE pentru orz este de 5,23 tone pe hectar, iar cel mai mare randament, 7,96 tone pe hectar, este așteptat în Belgia. România înregistrează o creștere spectaculoasă la porumb, cu un avans de 63% față de 2024, randamentul estimat fiind de 4,65 tone pe hectar. Deși aceasta este cea mai mică valoare din UE, situându-se chiar sub Bulgaria, media europeană este de 7,46 tone pe hectar, iar cel mai mare randament, de 11,9 tone pe hectar, este prognozat în Spania. 
 

În ceea ce privește oleaginoasele, rapița are un randament estimat de 2,91 tone pe hectar, cu o creștere de 29% față de 2024 și 12% față de media ultimilor cinci ani. Acesta rămâne totuși sub media UE de 3,18 tone pe hectar și mult sub randamentul maxim așteptat în Irlanda, de 4,80 tone pe hectar. La floarea-soarelui, randamentul prognozat este de 2,04 tone pe hectar, o creștere semnificativă de 72% față de anul precedent, apropiindu-se de media UE de 2,11 tone pe hectar și de cel mai mare randament din Croația, de 2,97 tone pe hectar. La soia, se estimează o creștere de 9%, cu un randament de 2,22 tone pe hectar, sub media UE de 2,85 tone pe hectar, iar cel mai bun randament fiind preconizat în Italia, de 3,46 tone pe hectar. 
 

Această creștere generală a randamentelor indică o îmbunătățire a tehnologiilor agricole, condiții meteorologice mai favorabile sau o mai bună gestionare a culturilor. Cu toate că România încă rămâne sub media Uniunii Europene, tendința pozitivă oferă fermierilor oportunitatea de a-și crește producția și veniturile. Pentru a reduce diferențele față de cele mai productive țări europene, este important să continue investițiile în tehnologie, să se dezvolte infrastructura agricolă și să se sprijine fermierii prin politici adaptate.

Pe termen lung, aceste perspective pot contribui la consolidarea poziției României pe piața agricolă europeană și la creșterea securității alimentare regionale, făcând agricultura românească mai competitivă și mai sustenabilă.