Inginerul Vasile Balcan – un fermier implicat și un manager vizionar

Inginerul Vasile Balcan – o voce distinctă printre fermierii din Moldova

• MARSAT SA Roman, societatea pe care o conduceți, este un lider al pieței agricole din Moldova, cu unele dintre cele mai performante silozuri din această zonă, și are ca obiect principal de activitate depozitarea și producția agricolă în sectorul vegetal. Ne puteți spune câteva date despre ferma dumneavoastră - cât teren arabil lucrați, ce cultivați, care este volumul total de stocare? „Actualmente lucrăm 2100 hectare în județul Neamț, pe raza comunelor Cordun, Gâdinți, Boțești, Români și cultivăm grâu, triticale, orz, rapiță, floarea soarelui și porumb. Deținem, prin silozul de la Roman, bazele de la Bâra, Bălușești, Cozmești, Cristești și Mircești, peste 120.000 tone capacitate de depozitare”.
• Sunteți un agronom veritabil, practicați agricultura din 1981 și ați trecut prin mai multe regimuri politice și mult mai multe provocări economice. Cum a evoluat regiunea dumneavoastră (estul României) în ceea ce privește agricultura în ultimii 5-10 ani? „Clar că în ultimii ani agricultura a  evoluat în ceea ce înseamnă tehnologia avansată, aplicată culturilor agricole. Dacă la începuturi lucram cu tractoare din gama de 65 CP, cu utilaje agricole corespunzătoare acestei game de putere, am trecut treptat la puteri mai mari ale tractoarele, respectiv gama de 200-280 CP, iar mai apoi la cele de 400 CP, la care am achiziționat utilaje agricole performante și cu lățimea de lucru mult mai mare, asigurând o productivitate ridicată în execuția lucrărilor agricole. Același lucru s-a întâmplat și în cazul combinelor de recoltat, trecând de la lățimi de lucru de 4-5m, la 11-12m, sau de la recoltat pe 6 rânduri, la 12 rânduri. Majoritatea societăților agricole din zona Moldovei dețin tehnică agricolă performantă, astfel încât pot executa în bune condiții și la timp orice lucrare agricolă”.
• Spre deosebire de cel anterior, sezonul agricol curent apare promițător pentru agricultura românească. Care au fost/sunt cele mai mari provocări cu care v-ați confruntat în acest sezon agricol?  „Am trecut în ultimii 3 ani  prin provocări multiple, astfel încât mulți fermieri cu care lucrăm au acumulat datorii mari, iar speranța la fiecare este ca în acest an să avem producții bune. Producții agricole, anul acesta, vom avea bune, cel puțin la culturile înființate în toamnă și care se prezintă foarte bine dar, din păcate, nu vom avea o valorificare a producției la nivelul cheltuielilor făcute. În ultimii 3-4 ani, cheltuielile cu înființarea unei culturi au crescut, de la 3.000 lei/ha la 5.500-6.000 lei /ha, și atunci ar trebui la grâu să faci peste 7.500 kg/ha, ca să-ți scoți cheltuiala, ori majoritatea fac 4.500-5.500 kg/ha, și atunci  chiar și cu producție bună, tot în pierdere ieși. Am atras de mai multe ori atenția celor de la Ministerul Agriculturii să analizeze cheltuiala la hectar, pentru înființarea culturilor agricole, modul cum au crescut arbitrar prețurile la îngrășăminte, semințe, pesticide, utilaje agricole, iar prețurile la cereale au scăzut, astfel încât nu putem face niciodată un buget de venituri și cheltuieli la nivel de cultură și fermă”.
• Ați schimbat vreo practică agricolă ca răspuns la schimbările climatice (de exemplu irigații, rotația culturilor, soiuri rezistente la secetă)? „Ultimii trei ani de secetă ne-au creat tot felul de provocări, neavând un sistem de irigații am încercat pe cât am putut să mai atenuăm din pierderile suferite, astfel am trecut la executarea de lucrări minim-till, la înființarea culturilor de toamnă fără arătură, am renunțat la culturile de sfeclă de zahăr și soia, care sunt mari iubitoare de apă, și am crescut suprafața cultivată în toamnă cu grâu, orz, rapiță”.
• Știm că sunteți o voce care mereu a evaluat impactul politicilor agricole naționale și ale UE asupra fermierilor români. Vă rugăm să ne descrieți, pe scurt, cum vă afectează reformele Politicii Agricole Comune (PAC) afacerea și dacă ați solicitat sau ați beneficiat de vreun program de sprijin al UE sau al guvernului României în acest an? „An de an Comisia Europeană vine cu tot mai multe constrângeri la nivelul fermei, fără a veni și cu alternative pentru a soluționa restricțiile respective. Cel mai afectați suntem din cauza interzicerii tratamentului la sămânță cu neonicotinoide, în condițiile în care atacul de vierme sarma și de rățișoara ne produce daune mari. Nu am beneficiat  în ultimi ani, în afară de subvenția pe hectar, de niciun sprijin de la programele din partea Comisiei Europene”.
• Produsele dumneavoastră merg pe piața internă dar și spre piața de export. Cum gestionați volatilitatea prețurilor și incertitudinea pieței? „În afară că suntem producători agricoli, suntem și comercianți de cereale și oleaginoase, anul agricol  2022/2023 - odată cu conflictul din Ucraina, ne-a adus probleme financiare deosebite, prin scăderea bruscă a prețurilor la toate produsele avute la acea dată pe stoc, în silozuri, pierderea estimată fiind de peste 3 milioane euro”.
• În prezent, fermierul trebuie să se adapteze rapid la piețele mereu în schimbare și la cerințele consumatorilor. Considerați platformele sau aplicațiile digitale utile în managementul zilnic al fermei? „Digitalizarea și automatizare lucrărilor de contabilitate și managementul fermei a început să ne preocupe serios în ultima perioadă, achiziționând aplicații și dispozitive în acest sens”.
• Sunteți un fermier vizionar, care nu se ascunde să-și împărtășească cu ceilalți perspectivele și speranțele. Care sunt cele mai mari preocupări ale dumneavoastră pentru următorii 1-3 ani? „Trebuie să recunosc că singura soluție în a ieși profitabil din activitatea de cultivare a terenurilor agricole este procesarea, fără procesare, și doar cu vinderea de materie primă, balanța economică nu va fi niciodată pe plus, ori prin procesare creștem imediat valoarea adăugată. Nu va fi ușor în a intra pe piață cu produsele obținute, din cauza monopolului pe care îl dețin supermarketurile în desfacere, dar trebuie să facem acest pas în a procesa tot ce producem în câmp”.