Seceta afectează cultura de porumb în Europa și România

Un studiu bazat pe date obținute prin satelit, realizat la începutul acestui an, a confirmat că Europa se confruntă cu o secetă severă încă din 2018. Temperaturile ridicate au complicat procesul de redresare a deficitului de apă, amplificând o stare de ciclicitate periculoasă în care accesul la apă devine tot mai precar în Europa.
 

Franța a experimentat cea mai secetoasă iarnă din ultimii 60 de ani, având 30 de zile consecutive fără ploaie în luni ca februarie și ianuarie.

În Italia, studiile realizate de Fundația de Cercetare CIMA au relevat că ninsorile au adus doar 64% din cantitatea medie de apă în ultimii 12 ani. Râul Po și Lacul Garda prezintă niveluri scăzute de apă, cu Lacul Garda ajungând deja la mai puțin de jumătate din nivelul său mediu, în prezent. Culturile de porumb au fost afectate de căldură și uscăciune pe o mare parte a continentului vara trecută, iar nivelul apei pe râul Po, cel mai mare din Italia, a scăzut până la cel mai redus nivel din ultimii 70 de ani.

Premierul spaniol, Pedro Sanchez, a avertizat că seceta va deveni unul dintre subiectele principale de dezbatere din punct de vedere politic și teritorial în țară, în următorii ani.

Un nou raport privind seceta din vestul Mediteranei dezvăluie amploarea penuriei de apă care afectează regiunea. Seceta severă reduce umiditatea solului și debitele râurilor și împiedică plantele și culturile agricole în timpul sezonului lor crucial de dezvoltare.
Vremea observată între 1 mai și 12 iunie 2023 a fost din nou marcată de contraste puternice, cu impact negativ asupra așteptărilor privind randamentul culturilor agricole în mai multe regiuni europene.
 
Condițiile însorite și uscate în mari părți ale Europei de nord-vest, nord și nord-centru au dus la epuizarea rapidă a rezervelor de umiditate a solului, afectând negativ potențialul de producție al culturilor de iarnă, primăvară și vară. Ploaia este necesară urgent pentru a evita deteriorarea ulterioară a culturilor.

Conform hidrologului Fred Hattermann de la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, Europa ar avea nevoie de aproape un deceniu cu cantități semnificative de precipitații pentru a întrerupe ciclul vicios al deficitului major de apă subterană care se repetă an de an.
 

 
Inflația crescută și prețurile ridicate la combustibili, alături de seceta pedologică, constituie provocări majore pentru fermierii români în anul 2023, impactând producția agricolă, un pilon important al economiei. Acești factori afectează atât fermierii, cât și distribuitorii, punând în pericol continuitatea afacerilor agricole. În absența extinderii sistemelor de irigații, fermierii care nu depun eforturi suplimentare pentru a-și achiziționa în mod independent astfel de facilități riscă să înregistreze scăderi semnificative ale producției pe hectar, ceea ce ar putea duce la nesustenabilitatea fermelor lor. Soluționarea acestor provocări și menținerea unei producții agricole rentabile devin priorități cruciale pentru a asigura succesul și stabilitatea sectorului agricol.
 

 
Conform unui raport prezentat de Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la finalul anului precedent, România a înregistrat cea mai redusă producție de porumb din ultimii 15 ani în anul 2022. Seceta s-a dovedit a fi principalul factor care a condus la acest bilanț negativ, provocând o diminuare a recoltei cu aproximativ 40-50% în comparație cu anii anteriori. Producția medie pe hectar în anul trecut a fost de numai 3.000 de kg, în contrast cu valorile anterioare de 5.000-6.000 kg.
 
În anul precedent, gestionarea vânzărilor cerealelor a fost relativ satisfăcătoare, dar pentru anul în curs, se ridică îndoieli în privința perspectivei comerciale, având în vedere volumul semnificativ de cereale importate din Ucraina în România. În trecut, situații similare au condus la situații dificile pentru unii producători agricoli, care s-au confruntat cu dificultatea de a-și vinde cerealele la un preț mult redus, ca rezultat al concurenței generate de volumul mare de cereale provenite din Ucraina.
 
Spre exemplu, în nord-estul României, aproximativ o treime dintre fermele agricole se confruntă cu riscul de faliment în 2023, din cauza unor datorii semnificative acumulate. Cu toate că autoritățile au promis despăgubiri, acestea vor fi de trei ori mai mici decât anticipau fermierii, adăugând astfel o lovitură suplimentară situației financiare fragile a acestora. Fermierii au trecut prin ani dificili din cauza impactului secetei asupra activității agricole, iar acum încep să simtă efectele acestei probleme. Din păcate, seceta persistă în județul Vrancea și afectează și alte județe precum Galați, Buzău și Dobrogea.
 
În cadrul unei conferințe de presă, Teofil Dascălu, membru al Consiliului Director al Forumului Asociației Producătorilor de Produse Românești (APPR), a declarat că urmările secetei au fost devastatoare, cu producții de grâu de doar 800 kg/ha și producții nule de porumb și floarea-soarelui în 2022. De asemenea, numeroși fermieri se confruntă cu falimentul, având datorii care reprezintă jumătate din cheltuielile din anul anterior, iar termenele de plată se apropie în acest an.

Andrea Toreti, cercetător principal la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, a menționat că, deși Spania, Portugalia, Italia și Franța vor fi probabil cele mai afectate țări în această vară, regiuni precum Polonia și altele, inclusiv Bulgaria, România și Grecia, prezintă deja condiții de avertizare pentru secetă.
 
Fermierii se confruntă cu preocupări legate de instabilitatea prețurilor, uscăciunea și nivelul scăzut al precipitațiilor, alături de situația geopolitică din regiunea Mării Negre, cu implicațiile aferente. Există temeri că aceste condiții ar putea duce la situații în care este dificil să mențină fermele în funcțiune.