Plantele editate genetic în UE: șansă pentru fermieri sau o nouă dependență?

Parlamentul European a aprobat noile reguli pentru plantele obținute prin noile tehnici genomice, NGT, după trei ani de negocieri. Regulamentul a fost adoptat la 17 iunie 2026 și ar urma să se aplice de la jumătatea anului 2028. Scopul este adaptarea legislației europene la tehnologiile mai noi de editare genetică și facilitarea accesului la soiuri mai rezistente la stres climatic, boli și dăunători, cu potențial de producție mai bun și cu o nevoie mai redusă de îngrășăminte și pesticide.

În același timp, Coordonarea Europeană Via Campesina, ECVC, a criticat dur decizia. Organizația, care reunește 28 de organizații naționale și regionale ale fermierilor din 20 de state europene și reprezintă ferme mici și mijlocii, țărani și lucrători agricoli, susține că UE face o concesie importantă în favoarea marilor companii din sectorul semințelor și biotehnologiei.

Ce se schimbă

Noile reguli introduc o abordare diferențiată pentru plantele obținute prin NGT. În loc ca accentul să cadă aproape exclusiv pe metoda prin care planta a fost creată, noua reglementare va lua mai mult în calcul rezultatul genetic final. Plantele vor fi împărțite în două categorii, NGT-1 și NGT-2, fiecare cu un regim de reglementare diferit.

Categoria NGT-1 va include plante cu un număr și un tip limitat de modificări genetice, despre care regulamentul consideră că ar putea apărea și prin ameliorare convențională. După verificarea conformității, acestea vor fi tratate într-un regim apropiat de cel al plantelor convenționale. La solicitarea Parlamentului European, plantele create pentru toleranță la erbicide sau pentru producerea de substanțe insecticide nu vor putea intra însă în această categorie.

Categoria NGT-2 va acoperi plantele cu modificări genetice mai ample sau mai complexe. Pentru acestea vor continua să se aplice regulile stricte valabile în cazul OMG-urilor, inclusiv evaluarea riscului, autorizarea înainte de introducerea pe piață, trasabilitatea și etichetarea. Statele membre vor putea limita sau interzice cultivarea lor, chiar dacă plantele respective sunt autorizate la nivelul UE.

NGT nu ies complet din regimul OMG

Diferența dintre OMG-urile clasice și NGT este că, în cazul OMG-urilor, în plantă este introdusă de obicei o genă provenită de la o altă specie, în timp ce NGT permite modificări țintite în propriul ADN al plantei. Susținătorii noului cadru afirmă că unele dintre aceste modificări pot fi comparabile cu schimbări care ar apărea prin ameliorare tradițională, dar prin NGT sunt produse într-un interval de timp mult mai scurt.

OMG-urile nu sunt interzise în UE, însă regulile actuale, ce se află în vigoare din 2001, sunt printre cele mai stricte din lume. Importul unor OMG-uri este permis, dar singura cultură modificată genetic aprobată pentru cultivare în UE rămâne porumbul MON810, folosit în principal pentru furaj și cultivat mai ales în Spania. Produsele OMG trec prin evaluarea științifică a riscului realizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și sunt supuse unor cerințe stricte de etichetare și trasabilitate.

Trasabilitate și alegere pentru fermieri

Soiurile care conțin sau provin din plante obținute prin NGT-1 vor fi înscrise într-o bază de date publică europeană. Semințele și materialul de înmulțire vor trebui marcate ca NGT-1, astfel încât fermierii să poată lua o decizie informată.

Noile reguli se vor aplica atât plantelor dezvoltate în Europa, cât și produselor importate. În afara UE există deja pe piață sau în stadii avansate de dezvoltare produse obținute din plante NGT, inclusiv grâu cu conținut redus de gluten, cartofi cu rezistență la agenți patogeni și porumb cu toleranță mai bună la secetă.

Agricultura ecologică rămâne în afara NGT

Utilizarea plantelor obținute prin NGT nu va fi permisă în agricultura ecologică. Interdicția se aplică atât pentru NGT-1, cât și pentru NGT-2. În același timp, prezența tehnic inevitabilă a plantelor NGT-1 în sistemele de producție ecologică nu va fi considerată automat o încălcare a regulilor. Comisia Europeană va trebui să evalueze dacă noul regulament generează costuri sau dificultăți administrative, economice ori practice pentru operatorii ecologici, inclusiv în ceea ce privește percepția consumatorilor.

Miza principală: brevetele

Cele mai serioase critici formulate de ECVC vizează brevetele. Organizația avertizează că multe dintre plantele obținute prin noile tehnici genomice sunt brevetate, iar în condiții de trasabilitate limitată, revendicările de brevet ar putea afecta și plante obținute prin ameliorare convențională, dar care prezintă caracteristici similare.

Parlamentul European nu a introdus garanții suficient de puternice împotriva riscului ca fermierii și micii amelioratori să fie acuzați de încălcarea brevetelor în caz de contaminare accidentală sau atunci când soiurile lor prezintă în mod natural trăsături similare, argumentează ECVC. Organizația susține că acest lucru ar putea duce la o privatizare mai extinsă a resurselor genetice și la un acces mai dificil la semințe nebrevetate, adaptate practicilor din fermele mici și mijlocii.

Argumentele în favoarea noilor reguli

Susținătorii regulamentului afirmă că, în lipsa noilor reguli, toate plantele editate prin NGT ar intra sub același regim strict ca OMG-urile clasice, deși unele modificări pot fi mult mai limitate. În opinia lor, acest lucru ar încetini dezvoltarea de noi soiuri în Europa și ar lăsa UE mai degrabă în poziția de consumator de produse editate genetic provenite din import, fără o participare suficientă la propria ameliorare, la capacitatea științifică și la valoarea economică generată.

Raportoarea regulamentului, Jessica Polfjärd, din partea PPE, a descris decizia drept o victorie istorică pentru fermierii europeni și pentru competitivitatea UE. NGT pot contribui la dezvoltarea unor culturi mai rezistente, la reducerea dependenței de pesticide și la un sistem alimentar mai sigur, a adăugat Polfjärd.

Pașii următori

ECVC a transmis că lupta nu se încheie odată cu votul. Organizația consideră regulamentul vulnerabil din punct de vedere juridic și științific și a cerut statelor membre care s-au opus dereglementării să solicite anularea acestuia la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al UE și va începe să se aplice doi ani mai târziu.