Piața globală a cerealelor în 2022 și perspective pentru anul viitor

Anul 2022 a însemnat pentru piețele agricole globale o perioadă cu o intensă volatilitate a prețurilor - generată de condițiile meteorologice extreme cu efect asupra recoltelor, recesiunea economică post-pandemică și presiuni geopolitice asupra cotațiilor cerealelor și a complexului de semințe oleaginoase – ce a adus provocări unice pentru toți participanții de pe piețe pentru a face față la ceea ce analiștii au numit deja „Marea resetare” - „Great Reset”.

Invazia rusă a Ucrainei
Războiul dintre Rusia și Ucraina a afectat piața cerealelor începând cu 24 februarie deoarece a întrerupt fluxul cu cereale de la Marea Neagră, afectând cu aproximativ 40% capacitatea de export a cerealelor ucrainene dar și echipamentele, infrastructura și chiar terenurile agricole în unele regiuni din sud care au fost bombardate de invadatori. Mai mult, producția de cereale ucrainene în 2023 va fi micșorată deoarece fermierii, pentru că s-au confruntat cu lipsă de semințe, de îngrășăminte și de alte inputuri, au redus suprafețele cultivate cu cereale de iarnă cu 40 - 45% , creând un gol în oferta viitoare de grâu, orz și rapiță la nivel global. Mulți analiști consideră că conflictul ucrainean a generat un șoc în aprovizionarea globală cu alimente asemănător cu cel cauzat de Primul Război Mondial.

Penuria de îngrășăminte și prețul ridicat al acestora
Pe lângă afectarea lanțului de aprovizionare cu cereale, conflictul  de la Marea Neagră a dus la creșterea prețurilor globale la îngrășăminte prin reducerea ofertei, Rusia și aliatul său, Belarus, fiind în primii producători mondiali iar sancțiunile occidentale le-au restricționat exporturile. Mai mult, Uniunea Europeană era dependentă de gazele și petrolul rusesc a căror reducere, asociată cu creșterea inflației și a prețurilor la energie în era post-pandemică, a cauzat închiderea temporară a multor fabrici europene de îngrășăminte.

Fenomenul La Nina și seceta din Europa
Din cauza unui al treilea sezon consecutiv cu fenomenul meteorologic La Nina, ce s-a manifestat brutal cu secetă și înghețuri, Argentina – care în mod normal se afla în top șapte furnizori mondiali de grâu, se confruntă cu o reducere drastică a producției, aproape la jumătate față de anul trecut, ultima estimare a Rosario Grains Exchange vorbind de o recoltă de aproximativ 11,5 milioane tone, cu restricții suplimentare asupra exportului. La antipozi, în Australia, La Nina a venit cu luni de ploi și inundații care au afectat calitatea recoltelor de pe coasta de est, precum și infrastructura de transport a cerealelor australiene către porturi (drumuri și căi ferate). În Europa, producția de porumb a fost decimată de secetă în marile țări exportatoare (de exemplu, în Franța ea este văzută la 10,58 milioane tone, cu peste 30% mai redusă decât în 2021, și cea mai slabă din ultimii 15 ani). De aceea, importurile UE de porumb s-au dublat acum față de sezonul trecut dar tot nu a putut fi satisfăcută cererea din partea sectorului furajelor, fapt ce a determinat ca multe ferme de păsări și animale să-și reducă producția (în parte și din cauza costurilor ridicate la energie).

Scăderea exporturilor SUA
Când Rusia a invadat Ucraina, panica a lovit piața mondială de cereale din cauza nesiguranței ofertei, după ce fluxurile de la un exportator cheie de porumb au fost oprite pe o perioadă nedeterminată. A trebuit să intervină ONU și Turcia, care au negociat un acord pentru trecerea în siguranță a cerealelor din porturile ucrainene – „grain deal”, dar volumele exportate au fost reduse și lente. Războiul prelungit din Ucraina a vitregit China cu peste 8 milioane tone de porumb ucrainean. Dar creșterea tensiunilor politice dintre Beijing și Washington i-a descurajat pe cumpărătorii de stat chinezi să importe de la americani așa cum anticipa piața și, mai mult, programul intern de etanol a crescut prețurile porumbului american. La începutul sezonului de comercializare pentru soia americană, scăderea nivelului apei pe fluviul Mississippi, principala cale de navigație care alimentează porturile din Golful Mexic, a redus livrările externe.

În acest context, China, cel mai mare importator global de porumb și soia, și-a îndreptat atenția spre America de Sud. Deși nu își poate permite un alt război comercial cu SUA, gigantul asiatic a apelat la diversificarea surselor de aprovizionare, pe măsură ce se prelungește și conflictul Rusia-Ucraina, și s-a oprit asupra Braziliei. China a anunțat în luna mai că a încheiat negocierile cheie într-un protocol cu ​​Brazilia pentru a permite importurile de porumb brazilian, renunțând la cerințele de carantină pentru porumbul brazilian în iulie și a accelerat aprobările fitosanitare pentru import. Deja la începutul lunii decembrie mai multe vase cu porumb brazilian au plecat spre China. Mai mult, politica „dolarului de soia” aplicată de guvernul argentinian în luna septembrie și din nou, acum, în decembrie, a făcut ca soia argentiniană să fie căutată de importatorii chinezi.

Prin urmare, exporturile americane sunt oarecum în dificultate în viitorul apropiat (USDA a redus în raportul Wasde din decembrie exporturile SUA de porumb), cu producții record la porumb și soia anticipate de Brazilia. De asemenea, preocupările politice mai profunde, de exemplu cu privire la Taiwan, precum și măsurile Beijingului referitoare la „zero Covid”, care au atenuat creșterea economică și au provocat perturbări în lanțurile de aprovizionare, creează îngrijorare maximă printre comercianții americani.

Putem privi cu optimism la Noul An?
Acordul „grain deal” a fost reînnoit doar pentru 120 de zile, nu pentru întregul an. La sfârșitul lunii martie piața cerealelor și a semințelor oleaginoase se va afla într-o situație similară cu cea din luna noiembrie, întrebându-se ce se va întâmpla cu acordul. Mai mult, iarna grea poate încetini exporturile  Rusiei ce ar putea rămâne cu stocuri mai mari de grâu la sfârșitul sezonului. De asemenea, condițiile meteo pentru dezvoltarea grâului de iarnă sunt monitorizate atent în întreaga emisferă nordică, mai ales pentru grâul american care a intrat în stadiile de vegetație latentă cu cea mai slabă evaluare din ultimii 15 ani.

Condițiile de dezvoltare ale porumbului și soiei din America de Sud vor fi atent monitorizate. În timp ce pentru Brazilia consultanțele locale estimează o producție record la porumb și soia, potrivit Bursei de cereale din Buenos Aires, seceta a provocat o încetinire a cultivării de soia în Argentina pentru sezonul 2022/23. Până pe 21 decembrie, doar 61% din suprafața estimată a fi cultivată a avut boabele în pământ, mult în spatele ritmului de anul trecut, de 77% și a mediei pe ultimii cinci ani, de aproape 80%. Aceste estimări s-ar putea schimba pe măsură ce comercianții se concentrează asupra impactului unei a treia ierni neobișnuite de manifestare a La Nina în Pacificul ecuatorial.

În final, nu trebuie să uităm recesiunea economică, reapariția focarelor de covid în China și presiunile inflaționiste: Fed și BCE vor continua să crească ratele până când inflația va fi sub control iar acest lucru va afecta și cererea de cereale și semințe oleaginoase. Chiar dacă situația generată de conflictul Rusia-Ucraina se poate încheia printr-un armistițiu, prețurile nu se vor stabiliza pentru că urmează lungul drum al refacerii infrastructurii ucrainene, așa că ne putem aștepta ca volatilitatea să continue și în lunile următoare.