Grâul durum (Triticum turgidum) este a doua cea mai cultivată specie de grâu după grâul comun, deși reprezintă doar între 5 - 8% din producția globală de grâu. Prețurile mondiale ale grâului dur au crescut spre maxime istorice începând cu sfârșitul anului 2021, după ce recoltele din nordul Canada și SUA au fost limitate semnificativ de condițiile de secetă severă.
Când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, majoritatea prețurilor grâului dur au început să crească și au urmat valorile celorlalte cereale de pe piață. În ultimul an, comerțul mondial cu grâu dur s-a extins odată cu creșterea importurilor, cifrele IGC pentru 2022 aratând stabilitate în Algeria, Tunisia și Statele Unite și creșteri mari ale achizițiilor făcute de UE și Maroc.
Pentru sezonul 2023/24 se așteaptă ca stocurile mondiale să rămână strânse, conform previziunilor făcute de biroul european al US Wheat Associates și de IGC pentru extinderea continuă a cererii de paste dure. Prețurile relative ridicate în 2022 au făcut presiuni asupra consumului pe unele piețe constrânse din punct de vedere economic.
Canada, principalul exportator mondial, care încă domină piața, estimează că va exporta 5,22 milioane tone în sezonul 2023/24, cu 9% mai mult decât cele 5,18 milioane tone livrate extern în campania precedentă. Aceasta pentru că, cu suprafețe planificate aproape de nivelul din 2022, 2,4 milioane hectare, producția canadiană este așteptată cel puțin la același nivel ca anul trecut, în intervalul de 6-7 milioane tone, în funcție de condițiile climatice.
Europa este al doilea exportator mondial de grâu dur, cu 3 milioane tone preconizate pentru sezonul 2023/24, o creștere a vânzărilor de 11% (2,84 milioane tone în sezonul anterior) deoarece producția este estimată în creștere, în principal datorită Italiei. În ciuda recentelor inundații, suprafețele dedicate cerealelor rămân ridicate în peninsula italică, iar producția italiană ar putea ajunge la 4,2 milioane tone, adică cu 700.000 tone mai mult decât în 2022. În timp ce producția franceză ar trebui să fie echivalentă cu cea din 2022, în Grecia este de așteptat o ușoară creștere. Pe de altă parte, seceta va cântări asupra recoltei din Spania.
În Statele Unite, a treia țară exportatoare, cu un volum de export în jurul a 800.000 tone, culturile sunt întârziate, dar sunt anticipate condiții bune de dezvoltare pentru următoarea perioadă. În Mexic, a patra țară exportatoare, cu 760.000 tone planificate pentru sezonul 2023/24, recoltele sunt stabile de la an la an, datorită irigațiilor, cu o producție estimată la 1,9 milioane tone (2 milioane tone pentru sezonul anterior).
În ultimele luni, fundamentele nu s-au schimbat pe piața grâului dur, estimarea producției și a consumul s-a modificat ușor, dar stocurile globale rămân încă destul de scăzute. Cu toate acestea, prețurile s-au redus de la începutul lunii februarie, când au apărut primele previziuni de recoltă nouă, presate și de contextul scăderii prețurilor la celelalte cereale. În ciuda marjelor de profit strânse din cauza scăderii prețurilor, grâul durum pare suficient de profitabil pentru a concura cu alte cereale, în special cu grâul de primăvară, deși prezintă un risc semnificativ mai mare pentru calitatea recoltei.