Definiția universal acceptată pentru
secetă este:
o stare climatică extremă, caracterizată prin faptul că o anumită regiune suferă din cauza lipsei necesarului de apă, însoțită frecvent de caniculă. Seceta poate fi clasificată ca:
- Secetă meteorologică când domnește o perioadă mai lungă de timp lipsa completă a precipitațiilor sau când precipitațiile cad în cantități foarte mici.
- Secetă agricolă când există o cantitate insuficientă de apă necesară agriculturii (provenită din precipitații sau ape freatice)
- Secetă hidrogeologică când scade substanțial nivelul pânzei de ape freatice (rezervorul de apă subterană), nivelul apelor curgătoare și al celor stătătoare.
Seceta este efectiv una dintre cele mai distructive dezastre naturale în ceea ce privește pierderea de vieți omenești, care decurge din urmările ei, cum ar fi eșecul pe scară largă a
recoltei, incendiile de vegetație și stresul hidric. Exacerbate de degradarea terenurilor și de schimbările climatice, secetele cresc ca frecvență și severitate cu 29% din 2000, 55 de milioane de oameni fiind afectați în fiecare an. Specialiștii avertizează că până în 2050, secetele pot prejudicia aproximativ trei sferturi din populația lumii.

Vara anului 2022 a cunoscut o secetă semnificativă și susținută pe întreg globul, din Europa până în China, din SUA până în Africa, și a adus cu ea efecte serioase, de la deficit de energie până la insecuritate alimentară severă.
Secetele nu sunt evenimente fără precedent; s-au întâmplat de-a lungul istoriei și au contribuit la efecte devastatoare precum foametea și strămutarea populațiilor.
Comisia Europeană a îndemnat statele membre UE să refolosească apele reziduale urbane pentru irigare în fermele de pe continent, după ce
Franța și anumite părți ale
Angliei au înregistrat cel mai uscat iulie din istorie. În Franța, unde o secetă intensă i-a lovit pe fermieri și a determinat limitări pe scară largă ale utilizării apei dulci, luna trecută a plouat doar 9,7 milimetri, conform datelor
Meteo France. Aceasta a fost în scădere cu 84% față de nivelurile medii observate pentru iulie între 1991 și 2022, devenind cea mai uscată lună din martie 1961, a adăugat agenția. Fermierii raportează dificultăți în hrănirea animalelor din cauza pajiștilor uscate, în timp ce irigarea a fost interzisă în zone mari din nord-vest și sud-est din cauza lipsei de apă dulce.
Un buletin separat al UE, tot luna trecută, a anunțat că producțiile de
soia,
floarea soarelui și
porumb ale UE erau deja cu 9% sub medie.
Într-o evaluare actualizată de luna trecută, Comisia Europeană a constatat că aproape jumătate (44%) din UE și Marea Britanie se confruntă în prezent cu niveluri „de avertizare” de secetă. Aceasta a avertizat că nivelurile excepționale de umiditate scăzute ale solului determină ca mai multe țări, inclusiv
Franța, România, Spania, Portugalia și Italia, să aibă un
randament redus al recoltelor în 2022, în special la
porumb și la
floarea-soarelui.
Atunci când fermierii folosesc mai puțină apă, ei tind să producă mai puține cereale și semințe oleaginoase. Și asta ar putea duce la creșterea prețurilor la alimente, chiar mai mult decât au crescut deja.
Porumbul, orezul, soia și grâul sunt elementele cheie în dezbaterea privind securitatea și durabilitatea alimentelor, pământului, apei și energiei. Competiția
consumul uman versus
hrana animalelor a alimentat dezbaterea asupra amprentelor de mediu datorate exploatării terenurilor și apei, și a emisiilor de gaze cu efect de seră la culturile în creștere și despre sinergiile dintre dietele durabile și sănătoase.
Peste 95% din
cereale sunt produse pe terenuri cultivate și totul are la bază solul fertil și apa, dar presiunile asupra terenurilor și resurselor de apă, cum ar fi secetele, împing ecosistemele la limita productivă, compromit producția agricolă și intensifică sărăcia și malnutriția în multe regiuni ale lumii.
Conform ediției din august 2022 a Buletinului
JRC MARS privind monitorizarea culturilor în Europa, stresul excepțional de apă și stresul termic au redus substanțial recoltele principalelor culturi. Prognozele UE privind
randamentul porumbului, soia și floarea-soarelui sunt cele mai afectate, cu reduceri (față de media ultimilor 5 ani) estimate a fi, respectiv: -16%, -15%, -12%.
Guvernul din
Italia a declarat stare de urgență în cinci regiuni la începutul lunii iulie din cauza secetei – descrisă ca fiind cea mai gravă din ultimii 70 de ani. Seceta a amenințat rezervele de
ulei de măsline și
orez risotto care ar putea crește prețurile cu până la 50%, relatează
The Guardian.
Europa, care simte deja tensiunea reducerilor de energie din cauza sancțiunilor la exporturile rusești de combustibil, se confruntă cu noi provocări din cauza secetei, relatează
New York Times. În
Germania, navele care transportă cereale nu pot naviga în siguranță pe râurile de mică adâncime din cauza nivelului scăzut al apelor, iar producția de hidroenergie a
Norvegiei, care furnizează aproximativ 90% din aprovizionarea cu energie a țării, nu a fost atât de scăzută de mai mult de două decenii.
În
România, nivelul apei fluviului Dunărea a scăzut atât de mult încât au apărut insule de nisip în regiunea Calafat. Guvernul intenționează să crească investițiile în proiecte de irigare pentru a limita deteriorarea culturilor în viitor. Analiștii preconizează că seceta puternică din unele părți ale țării va diminua recolta de
cereale a României de 30 de milioane de tone. Aproximativ 75% din suprafața agricolă a României este afectată de diferite faze de secetă. În județul Vrancea, cea mai afectată regiune, culturile de pe 70% din suprafața agricolă sunt în întregime afectate, potrivit
Romania Insider.

Așa cum era de așteptat, actualizarea din septembrie a influentului raport
World Agricultural Supply and Demand Estimates (Wasde) al Departamentului de Agricultură al SUA (
USDA) a arătat scăderi ale estimărilor sale pentru stocurile finale la porumb și soia la nivel mondial, pentru sezonul de recoltă 2022/23.