Factori care determină cotațiile grâului pe piața globală

       Grâul este a cincea marfă cel mai des comercializată pe piață după petrol, cafea, gaz și aur iar comerțul mondial brut cu grâu este mai mare decât toate celelalte cereale la un loc deoarece grâul este un ingredient cheie al pâinii, făinii și pastelor și este, de asemenea, folosit în producția de whisky și bere. În continuare vom face o scurtă prezentare a celor mai importanți factori care influențează cotațiile grâului pe piață.
       Între prețul petrolului și prețul grâului există o strânsă legătură din cel puțin două motive. În primul rând, petrolul este un cost de intrare important. Prețurile mai mari ale petrolului vor crește costurile fermierilor care folosesc utilaje agricole. Prețurile mai mari ale energiei cresc costul producerii îngrășămintelor. De asemenea, prețul petrolului va afecta direct costul transportului grâului în întreaga lume. Cel mai scăzut preț al grâului a fost în anul 1998 când a fost înregistrat și cel mai scăzut preț al petrolului. Ulterior, vârfurile prețurilor petrolului din 2008 și 2011 au fost, de asemenea, legate de creșterea prețurilor la grâu. În al doilea rând, când prețul petrolului crește există o cerere mare de biocombustibili și deci o cerere mai mare pentru culturi folosite pentru producerea acestora, precum porumb, rapiță și soia. Folosirea acestor cereale și oleaginoase în producția de biocombustibili va limita oferta de grâu pentru alimente, iar această scădere a ofertei va împinge prețurile.
       Din a doua jumătate a secolului XX, oferta de grâu a crescut semnificativ, parțial pentru că a fost folosit mai mult teren pentru cultivarea grâului, dar în primul rând din cauza productivității crescute care se bazează pe utilizarea îngrășămintelor și pesticidelor, care pot crește recoltele. De asemenea, productivitatea a fost crescută și pe baza folosirii de inovații în sectorul agricol  (cum ar fi culturile modificate genetic, încă controversate).
       Grâul este o cultură care depinde de factori climatici favorabili deoarece cultura de grâu este una dintre cele mai versatile culturi, care poate crește într-o mare varietate de locații, dar totuși condițiile meteorologice extreme, cum ar fi excesul de căldură, frigul și lipsa ploilor, pot cauza o scădere a producției. De exemplu, în 1996, vedem o creștere a prețurilor la grâu, care a fost legată de vremea rea, în special în câmpiile mari producătoare din SUA. O iarnă proastă și seceta au dus la deteriorarea culturilor, provocând o scădere a producției și o creștere a prețurilor. Creșterea prețului a fost exacerbată de scăderi mai mari ale producției de porumb și de cererea externă puternică.
       Invazia rusă a Ucrainei din 2022 va avea un impact major asupra aprovizionării cu grâu, ca factor geopolitic, deoarece Ucraina, Rusia și alte foste țări ale Uniunii Sovietice sunt producători majori. În 2019, 8,9% din exporturile mondiale de grâu au fost cultivate în Ucraina și 14% în Rusia, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din exporturile mondiale provin din cele două țări. Conflictul din Ucraina a perturbat aprovizionarea, iar sancțiunile împotriva Rusiei afectează și oferta pe piața mondială.
       Fermierii aleg în fiecare an suprafața care va fi cultivată cu grâu. Dacă fermierii se așteaptă la prețuri mari la grâu, acest lucru va încuraja creșterea suprafețelor cultivate, care va duce la o aprovizionare mai mare în viitor. Dacă fermierii se așteaptă la prețuri scăzute, vor reduce producția, iar în anul următor, oferta ar putea fi mai mică. Prin urmare, fermierii pot răspunde la semnalele pieței, dar există și factorii climatici care pot afecta un sezon de vegetație. Acest lucru explică de ce oferta poate fi relativ inelastică pe termen foarte scurt (deși o parte din grâu poate fi stocată pentru a acționa ca tampon).
       Deoarece grâul este o marfă atât de sensibilă, în special în economiile în curs de dezvoltare, unde afectează foarte mult nivelul de trai, intervenția guvernului pe piață poate afecta prețul. Guvernul poate subvenționa prețul grâului pentru a permite alimentelor să rămână accesibile populației. Cu toate acestea, scăderea artificială a prețului va determina o creștere suplimentară a cererii și va pune mai multă presiune asupra prețurilor globale. În mod alternativ, guvernul unei țări exportatoare poate impune restricții și cote la exportul de grâu (cum a fost cazul Rusiei), lucru care va face grâul mai scump pentru importatori.