De la volatilitate la presiune, încotro merge piața oleaginoaselor?

Repere de pe piața globală

Rapița MATIF s-a apropiat de 510 EUR/t la contractul din mai, susținută de perturbările generate de războiul din Orientul Mijlociu. Totuși, rapița europeană, spre deosebire de țiței și uleiul de soia din Chicago, nu are mult spațiu de scădere înainte de a atinge nivelurile de suport, menținând o tendință de creștere în această perioadă a anului, deoarece perspectivele noii recolte nu sunt încă clare. Asociația cooperativelor agricole din Germania (DRV) a prognozat că producția de rapiță de iarnă, utilizată pentru producția de ulei vegetal și biodiesel, va crește cu 4,5% în 2026 față de anul precedent, la 4,154 milioane de tone.

Potrivit Argus, producția de rapiță din UE ar putea ajunge la 20,92 milioane de tone în 2026/27, comparativ cu 20,22 milioane de tone în sezonul actual, susținută de creșterea suprafeței cultivate. Ministerul francez al Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a majorat previziunile privind suprafața cultivată la 1,38 milioane de hectare (de la 1,37 milioane de hectare în februarie), în creștere cu 9% față de anul precedent și cu 12% peste media pe cinci ani. În același timp, se așteaptă ca importurile să crească, deși aprovizionarea de la principalii furnizori ar putea rămâne limitată - Ucraina este probabil să își intensifice prelucrarea internă, în timp ce Australia și Canada sunt așteptate să raporteze o producție mai mică.

Piața europeană a uleiului de rapiță (RSO) începe să calculeze perspectivele pentru noua recoltă, procesatorii și cumpărătorii vizând o ofertă UE potențial mai mare, în ciuda incertitudinii rămase pentru principalii exportatori. Ofertele indicative pentru rapița australiană non-OMG, cu un conținut de ulei de 44%, au ajuns la 535 USD/t FOB Australia de Vest pentru încărcarea din iunie–iulie, în timp ce ofertele ferme au rămas semnificativ mai mari, la aproximativ 560 USD/t FOB. Pentru rapița non-OMG, ofertele au ajuns la 610 USD/t. Importatorii europeni nu se grăbesc să cumpere deocamdată, așteptându-se la presiune asupra prețurilor odată cu sosirea noii recolte în iulie.

                                           

Peste Atlantic, programul canadian de export de canola este sub control, în special în ceea ce privește China, care a revenit pe piață în urma renunțării la tarife, dar a înlocuit alți cumpărători în loc să adauge cerere suplimentară. Se preconizează că stocurile de canola reportate de Canada pentru sezonul 2025/26 vor fi de 2,76 milioane de tone, în creștere față de 1,6 milioane de tone în sezonul precedent, programul de exporturi urmând să scadă de la 9,33 milioane de tone la 8,2 milioane de tone.

Soia CME a reacționat la anticiparea viitoarei întâlniri Trump-Xi, care ar putea oferi soiei americane o cale privilegiată către cererea chineză, stabilindu-se la 11,83 USD/bu la contractul din iulie, susținută și de îngrijorări cu privire la posibile întârzieri la semănat, dacă vremea umedă persistă. Contractele futures pentru șrotul de soia din luna mai au crescut cu aproape 1,5%, iar cele pentru uleiul de soia s-au apreciat cu 1,75%.

Conab prognozează un nou record pentru producția de soia, estimată la 179,2 milioane de tone, majorând ușor previziunile din luna martie, de 177,85 milioane de tone. Precipitațiile reduse din martie au asigurat condiții de teren mai bune pentru ca recoltarea să poată avansa, ajungând la 85,7% din suprafață. Productivitatea medie națională a culturilor de soia este considerată cea mai bună înregistrată vreodată, proiectată la aproape 3,69 t/ha în acest ciclu. Exporturile de soia pentru acest sezon sunt prognozate să ajungă la 115,40 milioane de tone, în creștere față de o prognoză anterioară de 114,39 milioane de tone.

Serviciul FAS al USDA prognozează că producția de soia a Argentinei în sezonul 2026/27 va ajunge la 49 de milioane de tone, pe o suprafață cultivată ușor mai mare, dar randamentele vor reveni la niveluri mai tipice după performanțele puternice din sezonul actual. Exporturile de soia rămân puternice, la 30 de milioane de tone, în timp ce producția și exporturile de ulei de soia sunt prognozate în mare parte neschimbate, susținute de cererea globală fermă de ulei vegetal. FAS prognozează că suprafața cultivată cu floarea-soarelui în Argentina va crește cu aproximativ 14% în sezonul 2026/27, la 3,3 milioane de hectare, continuând o tendință ascendentă multianuală, după câștigurile deja puternice din ultimele două sezoane.
 

Regiunea Mării Negre

Regiunea Mării Negre se așteaptă să înregistreze o ofertă mai puternică de floarea-soarelui în sezonul 2026/27, susținută de creșterea suprafeței cultivate în Ucraina și Rusia. Producția Ucrainei este prognozată la 12,8 milioane de tone, în creștere față de 11 milioane de tone cu un an mai devreme, în timp ce Rusia se așteaptă să recolteze 20,3 milioane de tone, în creștere față de 17 milioane de tone în 2025/26, care era deja un sezon record.

De la începutul conflictului din Iran, prețul uleiului de floarea-soarelui din Rusia a crescut cu peste 15%, până la 1.320 USD/t în porturile de la Marea Neagră. Potrivit experților, creșterea este temperată de oferta mai ieftină din Argentina. Exportatorii ruși trimit peste 65% din producție către piețele externe, în special în India, Turcia și Belarus. Producția totală de ulei vegetal pentru sezonul 2025/26 este estimată la aproximativ 10,8 milioane de tone, dintre care 8 milioane de tone reprezintă ulei de floarea-soarelui. Cu toate acestea, exporturile sunt în scădere: în primele șase luni ale sezonului, acestea au scăzut cu 14%, pe fondul unei ruble puternice, al problemelor de transport și al taxelor ridicate la export.

Astăzi, Consiliul de Stat pentru Cereale din Turcia (TMO) este pe piață cu o licitație internațională pentru achiziționarea și importul a aproximativ 12.000 de tone de ulei de floarea-soarelui brut. TMO dorește livrarea între 27 aprilie și 5 mai către portul Mersin. În cadrul licitației, se poate oferi și ulei de floarea-soarelui aflat deja în depozitele vamale din Turcia, dar nu din surse locale.

În Portul Constanța, mediul de tranzacționare la semințele oleaginoase rămâne volatil, fiind direct dependent de fluctuația prețurilor la petrol. Niciun fermier sau comerciant nu dorește să încheie contracte la rapiță în acest context, mai ales că, față de anul trecut, recolta nouă nu arată la fel de bine în multe regiuni ale țării. Oricum, prețul la rapiță DAP Constanța se menține peste valoarea de 480 EUR/t. Pentru semințele de floarea-soarelui, cererea redusă fixează cotațiile în intervalul 675–680 USD/t DAP Constanța, neschimbat față de săptămâna precedentă. Se vehiculează că și fermierii români vor cultiva în această primăvară mai multă floarea-soarelui, în detrimentul porumbului, în urma prețurilor ridicate la îngrășăminte.
 

Perspective

Pe termen scurt, piața oleaginoaselor rămâne volatilă și susținută mai ales de factori externi precum tensiunile geopolitice și evoluția petrolului, care mențin un suport solid pentru rapiță și uleiuri vegetale, în timp ce cererea fizică din Europa este temporar lentă, cumpărătorii așteptând presiunea sezonieră a noii recolte; în paralel, soia este influențată de incertitudini politice și riscuri meteorologice, ceea ce poate genera mișcări bruște de preț.

Pe termen mediu însă, fundamentele indică o schimbare de direcție, odată cu creșterea producției la nivel global (rapiță în UE, floarea-soarelui în regiunea Mării Negre și soia în America de Sud), ceea ce va exercita presiune asupra prețurilor, chiar dacă cererea pentru uleiuri rămâne relativ robustă datorită sectorului alimentar și biodieselului; în același timp, modificările fluxurilor comerciale și extinderea suprafețelor cultivate, inclusiv în România, sugerează o piață mai bine aprovizionată, dar în continuare sensibilă la factori externi, ceea ce va menține volatilitatea ridicată.