Criza ascunsă a industriei cerealelor din Rusia

Industria cerealelor din Rusia traversează o criză sistemică, cu efecte tot mai vizibile asupra fermierilor și pieței globale. În ultimii trei ani, tot mai mulți agricultori au abandonat cultivarea grâului, iar exporturile arată o dinamică negativă neobișnuită.

„Banii din buzunarele fermierilor s-au terminat. Aceasta se datorează în principal taxelor de export, cotelor și mediului competitiv din ce în ce mai dificil.” — Arkady Zloshevskiy, președintele RGU (Russian Grain Union - Uniunea Grâului din Rusia)

Potrivit Uniunii Ruse de Cereale, aproape 35.000 de fermieri au intrat în faliment în ultimii cinci ani, iar trendul continuă să se accentueze, mulți nemaiputând conta pe rezervele acumulate în perioadele mai profitabile.
 

Fermierii se confruntă cu costuri uriașe pentru finanțare și producție:

„Totul devine mai scump, cu excepția cerealelor.”— RGU
 

Exporturile rusești sunt puternic centralizate: 80% din exporturile din porturile bazinului Azov-Marea Neagră sunt controlate de doar cinci companii. Lipsa competiției forțează fermierii să vândă la pierdere. În paralel, statul continuă să crească presiunea, impunând de exemplu asigurarea culturilor.

„Nu ne asigurăm culturile. Nu ne jucăm cu statul pentru că asigurarea nu funcționează aici.” — Yuri Kashirin, președintele Agropromsoyuz

Inițial introdusă ca măsură temporară pentru a proteja piața internă de fluctuațiile de preț provocate de pandemia COVID-19, taxa pe exportul de cereale a fost menținută mult mai mult decât se anticipase.

Guvernul rus a ignorat apelurile repetate ale industriei agricole de a reduce sau recalcula această taxă, deși ea aduce anual venituri semnificative bugetului de stat, estimate la 187 de miliarde de ruble în 2025. În același timp, fermierii se confruntă cu creșteri masive ale costurilor de producție, dobânzi extrem de mari la credite bancare și prețuri de vânzare stabile sau chiar scăzute, ceea ce pune în pericol supraviețuirea afacerilor agricole.

Problemele industriei nu se opresc aici: consolidarea și monopolizarea exporturilor de cereale au redus competiția, forțând fermierii să vândă cu pierderi. De asemenea, presiunea statului prin programe de asigurare a culturilor, percepute ca un mijloc de colectare a resurselor rămase în industria deja afectată, a generat nemulțumire și neîncredere în măsurile guvernamentale.

În aceste condiții, fermierii reduc inputurile esențiale și renunță la anumite culturi, ceea ce afectează calitatea solului și profitabilitatea pe termen lung, iar estimările oficiale privind creșterea producției de grâu par iluzorii.

Criza agricolă afectează și industriile conexe, cum ar fi producția și vânzarea de utilaje agricole, și are un impact direct asupra exporturilor. În 2025, Rusia a exportat cereale către doar 18 țări, comparativ cu 50 anul anterior, iar cota sa pe piața globală este în scădere.
Perspectivele pe termen lung ale sectorului sunt sumbre fără revizuirea taxelor de export, reducerea dobânzilor de referință și încheierea conflictului cu Ucraina, măsuri considerate esențiale de oficialii din industrie pentru a preveni agravarea crizei.
 

„Reducerea suprafeței cultivate cu grâu se datorează scăderii profitabilității, chiar la nivel negativ în ultimii 2-3 ani. Toți colegii și vecinii mei refuzăm să semănăm grâu.” — Pavel Vergeichik, director Agrokapital

Această schimbare poate conduce la deteriorarea solului și la apariția unor dăunători specifici.
 

Această reducere afectează fluxurile comerciale globale, influențând prețurile și disponibilitatea cerealelor. 

Potrivit Rusagrotrans, exporturile de grâu ale Rusiei ar putea scădea în sezonul agricol curent la aproximativ 41 de milioane de tone, față de 55 de milioane de tone anul precedent, reducând cota Rusiei în exporturile globale de la 28% la 22%. Această criză amenință planurile pe termen lung de dezvoltare a industriei, care vizau creșterea producției de cereale la 170 de milioane de tone până în 2030 și a exporturilor la 80 de milioane de tone, inclusiv 60 de milioane de tone de grâu.

Reprezentanții Rusagrotrans consideră că redresarea sectorului necesită trei măsuri: revizuirea regimului taxelor de export pentru a proteja lichiditatea industriei, un armistițiu temporar și un acord de pace cu Ucraina pentru a încuraja investițiile, precum și reducerea ratei-cheie a Băncii Centrale a Rusiei. Întrucât toate aceste măsuri sunt legate de războiul care durează de aproape patru ani, oficialii din industrie se așteaptă ca situația să se înrăutățească, în condițiile în care perspectivele unui acord de pace în 2025 devin tot mai puțin probabile.

Criza cerealelor rusești are efecte directe și asupra Europei de Est și a regiunii Mării Negre: România, Moldova, Ucraina și Bulgaria pot prelua o parte din piața regională, însă volatilitatea și incertitudinile geopolitice rămân ridicate.

Conform evaluării AgriPortal România, criza cerealelor din Rusia ar putea remodela semnificativ piețele regionale și globale. Reducerea suprafețelor cultivate și scăderea exporturilor rusești deschid oportunități pentru România, Moldova, Ucraina și Bulgaria de a-și crește exporturile și de a câștiga noi parteneri comerciali.

Totodată, instabilitatea pieței rusești poate genera volatilitate în prețurile globale la cereale, subliniind necesitatea monitorizării constante și a adaptării strategiilor de producție și export pentru fermieri și traderi din regiune.
Analiza include și date verificate din rapoarte internaționale de profil, precum cele oferite de World-Grain.