Evoluția continuă a modelelor de consum global către cote mai mari de produse de origine animală în diete a dus la utilizarea unor cantități tot mai mari de cereale ca hrană pentru animale. În perioada 2018-2020, aproximativ 1,7 miliarde de tone de cereale (inclusiv produse secundare, precum tărâțe) au fost folosite ca hrană pentru animale. Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU (FAO) estimează că această cantitate va crește cu 14% în următorul deceniu, pentru a ajunge la 2 miliarde tone în 2030.
Cerealele rămân cele mai importante mărfuri utilizate ca furaje, reprezentând peste 60% din totalul furajelor utilizate până în 2030. Astfel, cererea de furaje din porumb este proiectată să crească cu 1,4% de la an la an, dar această creștere nu va atrage după sine automat și creșterea prețurilor porumbului.
Consumatorii principali de furaje (adică China, Statele Unite și Uniunea Europeană) vor continua să reprezinte jumătate din cererea totală de furaje până în 2030. Cu toate acestea, și alte țări vor experimenta o creștere mai puternică a cererii de furaje în deceniul următor, pe măsură ce sectoarele lor zootehnice se vor extinde și intensifica. Aproximativ 30% din cererea suplimentară de furaje va proveni din China, unde se așteaptă o creștere a cererii cu 1% pe an, încetinită în comparație cu ultimul deceniu (3,8% pe an) datorită creșterii mai lente a producției de animale și îmbunătățirilor practicilor de genetică pentru animale. Chiar și după reconstrucția efectivelor de porci decimate de pesta porcină africană, China va avea o utilizare mai redusă a furajelor.
FAO estimează și o creșterea lentă a cererii de furaje în Statele Unite (0,6% pe an) datorită creșterii eficienței folosirii furajelor în sectoarele producătoare de carne de vită și de porc, în timp ce în Uniunea Europeană, cererea de furaje este proiectată să scadă în următorul deceniu, în principal datorită scăderii efectivelor de porci și de vite. Conform directivelor Uniunii Europene, țările din blocul comunitar vor trebui să aplice folosirea cerealelor nemodificate genetic pentru consumul animalelor. În Brazilia, se așteaptă ca cererea furaje să crească în conformitate cu creșterea efectivelor de animale, la o rată anuală de 1,3% în următorul deceniu. Cea mai mare creștere a cererii de cereale pentru furaje va fi înregistrată în Asia de Sud-Est, în Vietnam (2,8% pe an) și Indonezia (2,4% pe an), datorită producției de păsări de curte în expansiune.
FAO preconizează că prețul porumbului și grâului va crește în acest deceniu. Prețul mondial al grâului, măsurat pe referința grâului de iarnă roșu din SUA (al cărui preț FOB a fost de 245 USD/t în 2020 – cel mai mare din 2014) va crește la 253 USD/t până la 2030 din cauza așteptărilor medii de recoltă și a creșterii moderate a exporturilor și a consumului de alimente. Prețul mondial al porumbului, măsurat pe referința porumbului galben american (care a fost în medie de 199 USD/t FOB în 2020 – cel mai înalt nivel din ultimii șase ani) va ajunge la aproape 200 USD/t deoarece, pe permen mediu, scăderea stocurilor combinată cu o cerere globală puternică de furaje va sprijini prețurile porumbului. Prețul mediu pe piața mondială pentru alte cereale grosiere, măsurat prin prețul orzului furajer (FOB Rouen) a fost de 214 USD/t în 2020, ușor sub vârful istoric din 2018. Până în 2030, acesta se va recupera ușor, pentru a ajunge la 232 USD/t. Recuperarea pe termen mediu va fi susținută prin creșterea cererii de import, în principal din China.
Prețurile la grâu rămân volatile, influențate de concurența regiunii Mării Negre și de prognozele climatice globale. În timp ce producția de grâu este estimată a scădea în UE și Brazilia, exporturile din SUA și Ucraina ar putea crește, echilibrând reducerea stocurilor finale
Perspectivele pentru cultura de soia din America de Sud rămân foarte bune, motiv pentru care experții USDA cresc producția globală de semințe oleaginoase pentru 2024/25
India influențează din nou piața globală a îngrășămintelor, provocând o creștere semnificativă a prețurilor la uree prin anunțarea unui nou import masiv. Articolul explorează efectele acestui eveniment asupra piețelor internaționale, incluzând reacții din Africa de Nord, Europa și alte regiuni, și analizează perspectivele pentru prețurile ureei, amoniacului și fosfaților până la finalul anului
AgriPortal România oferă cadouri și beneficii pentru întreaga comunitate agricolă, inclusiv acces gratuit la funcții avansate și surprize personalizate, disponibile până pe 10 ianuarie
O privire cuprinzătoare asupra tendințelor actuale din industria globală a cerealelor, cu accent pe prognozele FAO, dinamica stocurilor, prețurile porumbului și evoluțiile din regiunea Mării Negre
Până la încetinirea exporturilor de grâu din Rusia, condițiile favorabile dezvoltării culturilor din cea mai mare parte a Europei și SUA vor menține un sentiment bearish pe piață
Rusia interzice importurile de semințe de floarea-soarelui și porumb din patru țări, urmărind să reducă dependența de semințele occidentale, în ciuda provocărilor legate de producția internă
Prețurile la grâu rămân volatile, influențate de concurența regiunii Mării Negre și de prognozele climatice globale. În timp ce producția de grâu este estimată a scădea în UE și Brazilia, exporturile din SUA și Ucraina ar putea crește, echilibrând reducerea stocurilor finale
Guvernul României a aprobat noi reglementări în cadrul ședinței din 12 decembrie 2024, incluzând actualizarea Registrului Agricol pentru perioada 2025-2029, modificări în gestionarea fondurilor europene și măsuri de sprijin pentru crescătorii de suine și avicoli
Exporturile ucrainene de ulei de floarea-soarelui au crescut, în timp ce șrotul, soia și rapița au înregistrat scăderi semnificative în perioada 5-11 decembrie
Tranzitul cerealelor din Ucraina prin portul Constanța a scăzut cu 52% în 2024, reflectând provocările economice și geopolitice care au influențat comerțul regional și lanțurile de aprovizionare
Portul Constanța a înregistrat o scădere semnificativă a tranzitului de cereale ucrainene, cu 52% mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut. Acest declin se datorează în principal stabilizării traficului maritim în porturile din Odessa, precum și condițiilor dificile de navigație pe Dunăre