Administrația Biden își rescrie
Strategia de securitate națională, pe care Casa Albă trebuie să o trimită anual Congresului, pentru a cuprinde în ea lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina, mai ales în ceea ce privește securitatea alimentară. Conflictul din Ucraina a arătat clar cum cerealele pot fi folosite ca armă împotriva unei mari părți a lumii, pentru a aprovoca, în afară de foamete, și ample conflicte sociale.
Un raport recent al FAO a prezentat lumii o perspectivă sumbră: numărul persoanelor subnutrite din lume a crescut cu probabil 150 milioane între 2019 și 2021, în principal din cauza pandemiei de
Covid-19. În 2020, insecuritatea alimentară moderată sau severă a crescut cu aproximativ la fel de mult ca în ultimii cinci ani. Aproape 3,1 miliarde de oameni nu și-au putut permite o masă sănătoasă; după unele estimări, numărul persoanelor aflate în pragul foametei s-a înmulțit de zece ori din 2019. FAO a concluzionat că războiul din Ucraina a agravat problema, omenirea nefăcând progrese în lupta împotriva penuriei globale de alimente.
O blocada rusă a oprit cerealele ucrainene care în mod normal ajungeau în țările în curs de dezvoltare din Orientul Mijlociu și Africa. Sancțiunile occidentale impuse Rusiei au îngreunat importatorii globali să cumpere îngrășăminte rusești iar costurile mai mari pentru energie și transport maritim cresc continuu prețurile alimentelor.
Programul Alimentar Mondial al FAO estimează că în 2022 încă 47 milioane de oameni ar putea ajunge în insecuritate alimentară, cu decese în creștere din cauza foametei în Somalia, Yemen, Sudan și alte țări. Mai mult, sute de milioane de dolari sunt acum redirecționate pentru a ajuta populația Ucrainei, și nu mai sunt folosite pentru susținerea acestor țări.
Nu mai este de mirare pentru nimeni că Rusia și-a propus să izoleze Ucraina de susținătorii săi internaționali, generând valuri de tulburări globale care, în cele din urmă, îi pot face pe susținătorii Kievului să obosească de luptă. Diplomații ruși ar putea pretinde că participă în mod constructiv la negocierile pentru redeschiderea comerțului din Marea Neagră. Cu toate acestea, Putin nu are niciun interes să vadă aceste discuții reușite, pentru că asta l-ar priva de una dintre cele mai puternice arme ale sale – grâul.
Iar foametea intensă din Orientul Mijlociu și Africa de Nord ar putea genera fluxuri de refugiați care ar tulbura și mai mult politica Europei și ar exacerba diviziunile sale interne. Lipsa de alimente poate provoca o goană spre orașele europene deja supraîncărcate, poate crea tensiuni pe care grupurile extremiste le exploatează și, altfel, poate precipita violența și instabilitatea socială, probleme de care Europa nu are nevoie acum și care ar putea-o slăbi și mai mult, pe fondul recesiunii recent instalate.
Guvernele țărilor lumii și organismele internaționale pot încerca să atenueze această manevră a lui Putin prin creșterea randamentelor agricole, acordarea de prioritate producției de alimente, consolidarea sprijinului de urgență pentru cei săraci și direcționarea unui ajutor internațional mai mare către populațiile afectate.