Riscul din Marea Azov: 10 euro/tona, primul salt. Mai vin oportunitati?

Piața grâului a primit în sfârșit un impuls mai serios după săptămâni la rând în care a operat sub presiunea prognozelor bogate de recoltă și a presiunii de recoltă. Vineri, bursa de la Paris a crescut însă cu peste 11 euro/tonă și a închis sesiunea de tranzacționare la 216,25 euro/tonă, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 51 de zile. Plusul a venit în contextul în care piețele au început să fie din nou atente la climatul de risc de la Marea Neagră.
 

Bursele s-au uitat atent la atacurile ucrainene asupra unor nave rusești și la introducerea ulterioară a unor restricții de circulație temporare prin Marea Azov și canalul Don–Azov. Tensiunea s-a intensificat suplimentar și după atacuri asupra infrastructurii portuare din Ucraina, inclusiv asupra facilităților companiei Kernel Holding din Chornomorsk.
 

Incertitudinea nu se limitează doar la Marea Neagră. Situația din Strâmtoarea Hormuz s-a deteriorat, de asemenea, în ultima săptămână. Memorandumul semnat pe 17 iunie între SUA și Iran prevedea o perioadă de 60 de zile pentru încetarea ostilităților și trecerea către negocieri mai aprofundate, dar armistițiul s-a încheiat după doar trei săptămâni. Noile atacuri asupra navelor comerciale și schimbul de lovituri dintre Washington și Teheran au crescut din nou riscul pentru comerțul internațional și piețele energetice.
 

Aceste evenimente majorează riscul pentru exportul din regiunea Mării Negre și creează posibilitatea ca o parte din cerere să fie redirecționată către alte țări exportatoare, precum România și Bulgaria. România dispune de un potențial semnificativ de export în noul sezon. Dacă exporturile din Ucraina sau Rusia pot întâmpina probleme în perioada următoare, Constanța poate atrage un interes suplimentar din partea importatorilor. Acest lucru va depinde însă nu doar de volumele disponibile, ci și de calitatea grâului ce este strâns acum de pe câmp de fermieri.
 

Campania de recoltare a grâului în România avansează cu o ușoară întârziere. În prezent, au fost recoltate aproximativ 30–40% din suprafețe. În sudul României, campania este mai avansată și, probabil, a ajuns la aproximativ 40–45%, potrivit informațiilor din mediul de agrobusiness românesc. Față de calendarul obișnuit, întârzierea este estimată la aproximativ 7–10 zile, iar ritmul depinde în principal de condițiile meteo locale.
 

Semnalele referitoare la productivitate rămân bune. În fermele mari, cele care se concentrează pe rețete de producție mai intensive, sunt raportate rezultate care ajung și la 8–9 t/ha. Diferențele dintre regiuni și dintre câmpuri rămân semnificative și depind de îngrășămintele utilizate, tehnologie și precipitațiile locale. În prezent însă nu există semnale larg răspândite privind o dezamăgire serioasă legată de cantitatea recoltei.
 

Necunoscuta mai mare rămâne structura de calitate. Primele rezultate ale campaniei de recoltat nu trebuie considerate reprezentative pentru întreaga țară. Loturi izolate cu aproximativ 10% proteină nu reflectă imaginea națională. Jucători din piața de agrobusiness românesc vorbesc despre grâu ajuns în silozuri și magazii ce este în proporție de 90% marfă de panificație, cu proteină peste 12%.
 

Primăvara a adus precipitații frecvente și a îngreunat o parte dintre lucrările în câmp, inclusiv fertilizarea la timp. Acest lucru nu înseamnă că producătorii și-au modificat masiv tehnologia în căutarea exclusivă a unor productivități mai mari. Mai degrabă, rezultatele din prezent sunt o combinație între investițiile fiecărei ferme, vreme și condițiile din timpul recoltării.
 

Această imagine se poate schimba însă treptat pe măsură ce campania de recoltat avansează. Noi precipitații acoperă partea de sud-est a țării, iar prognozele indică volume suplimentare de ploaie. Odată cu trecerea recoltării peste pragul de 50%, suprafețe relevante de grâu vor rămâne expuse condițiilor nefavorabile, ceea ce majorează riscul de deteriorare a proteinei, a masei hectolitrice și a altor indicatori de calitate.
 

În această etapă este prematur să se vorbească despre o problemă națională de calitate, dar structura de calitate a grâului românesc este un subiect relevant până când întreaga cantitate de marfă va ajunge în silozuri și magazii. România va dispune probabil de un volum semnificativ de grâu de panificație, dar diferențele dintre regiuni și loturi pot deveni mai vizibile în acest sezon. Acest lucru va conta pentru structura exportului și pentru piețele către care va fi direcționat grâul, în funcție de caracteristicile sale.
 

Saltul bursei de la Paris vine într-un moment potrivit pentru fermierii români. Recolta mare și presiunea de recoltă sunt două elemente ce limitează avansul prețurilor în timpul recoltării. Prima de risc geopolitic, ce este încorporată treptat acum în prețuri, poate crea oportunități mai bune de valorificare pentru o parte din producție. Întrebarea principală este în ce măsură mișcarea bursei europene va ajunge pe piața fizică din România și cât timp se va menține sprijinul.
 

Într-un mediu atât de incert, piața nu trebuie să atingă neapărat vârful pentru a se deschide o oportunitate bună de vânzare. Prețurile mai ridicate pot continua dacă tensiunea persistă, dar pot și să cedeze rapid în cazul calmării situației. Pentru producători, mișcarea actuală oferă posibilitatea de a lua în calcul fixarea unei părți din recoltă, fără a se baza complet pe continuarea impulsului geopolitic.