Revizuirea săptămânală a pieței îngrășămintelor – 8 iunie

 
Săptămâna trecută a adus o nouă schimbare de direcție în jurul Strâmtorii Hormuz, iar aceasta a fost departe de scenariul sperat de piață. Administrația Donald Trump a declarat că Iranul a minat porțiuni extinse ale strâmtorii, iar amploarea problemei s-a dovedit a fi mult mai serioasă decât se estima inițial.

Până de curând se discuta despre posibilitatea unui armistițiu de 60 de zile, mediat de Pakistan, care să permită reluarea traficului maritim prin strâmtoare. Acum însă, tot mai des este evocată necesitatea unei operațiuni de deminare înainte ca traficul comercial să poată reveni la niveluri normale.

Tensiunile au fost amplificate și de informațiile potrivit cărora Teheranul s-a retras din ultima rundă de negocieri și a amenințat din nou cu blocarea completă a Strâmtorii Hormuz. Astfel, riscul unor noi perturbări pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul mondial cu resurse energetice și îngrășăminte rămâne cât se poate de real.
 

 
Dezbaterea privind mecanismul european CBAM intră într-o nouă etapă, după ce miniștrii de finanțe ai UE vor discuta pe 12 iunie posibilitatea acordării unor derogări temporare pentru anumite sectoare în cazul unei creșteri accentuate a costurilor de import. Deocamdată însă, mecanismul rămâne în vigoare, iar orice modificare va necesita negocieri suplimentare după perioada de vară.

O altă evoluție importantă a venit din România, unde compania de stat Romgaz a finalizat oficial achiziția Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte din țară. Fabrica este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din România, cu un consum anual de aproximativ 1 miliard de metri cubi, însă nu mai produce îngrășăminte din august 2024. Pentru moment, perspectivele privind reluarea producției rămân neclare, întrucât principala provocare continuă să fie aprovizionarea cu gaze naturale.

Prețurile ureei și-au continuat căderea liberă pentru a șaptea săptămână consecutivă, piața fiind concentrată aproape exclusiv asupra rezultatelor licitației organizate astăzi de NFL India. Așteptările pentru cele mai mici oferte au coborât deja sub 580 USD/t CFR, iar unii participanți la piață consideră că acestea ar putea ajunge chiar la 510 USD/t CFR – cu aproape 400 USD/t sub nivelurile stabilite la precedenta licitație indiană, desfășurată cu doar șase săptămâni în urmă.
Între timp, China și-a lansat oficial programul de export pentru uree, alocând cote de export de 3 milioane de tone. Mai important însă este faptul că autoritățile au eliminat prețul minim de export care până acum limita vânzările externe. Această decizie întărește convingerea că piața globală nu a atins încă un minim și că sunt posibile noi corecții de preț. În acest context, cotațiile au continuat să scadă în majoritatea regiunilor, în timp ce activitatea efectivă de tranzacționare a rămas relativ redusă.
 

 
Pe piața ureei, presiunea asupra prețurilor a rămas puternică la nivel global. O tranzacție pentru 45.000 de tone de uree granulată din Oman a fost încheiată la 545 USD/t FOB pentru încărcare în luna iulie, stabilind un nou minim pentru piața din Orientul Mijlociu. Arabia Saudită continuă să redirecționeze exporturile prin portul Yanbu de la Marea Roșie, evitând Strâmtoarea Hormuz, în timp ce Iranul și-a redus prețul oficial de producător cu încă 60 USD/t, până la 490 USD/t FOB. Cu toate acestea, produsul iranian rămâne în mare parte în afara pieței din cauza blocadei maritime. Indicațiile de preț din Egipt au scăzut la 560-600 USD/t FOB pentru Europa, iar în Nigeria la 520-600 USD/t FOB. Algeria continuă să vizeze niveluri de până la 630 USD/t FOB, însă cererea este practic inexistentă. În regiunea Baltică, ureea prilled a coborât la 480-520 USD/t FOB, iar ureea granulată la 490-530 USD/t FOB.

Și sulfatul de amoniu a rămas sub presiune în ultima săptămână, pe fondul prăbușirii prețurilor la uree și al diminuării incertitudinilor legate de politica de export a Chinei. Prețurile au scăzut la 235-245 USD/t FOB. Pe segmentul îngrășămintelor pe bază de nitrați, piața europeană s-a dovedit mai rezistentă decât se anticipa, în ciuda declinului accentuat al ureei. Sprijinul a venit din prețurile pentru noul sezon anunțate de LAT Nitrogen și Yara la sfârșitul lunii trecute. În cazul CAN, interesul cumpărătorilor se concentrează în principal în jurul nivelului de 350-360 €/t pentru noul sezon, în timp ce volumele disponibile imediat continuă să se tranzacționeze la prețuri mai ridicate, conturând o separare clară între piața spot și piața noului sezon. Prețurile nitraților în regiunea Baltică au rămas neschimbate la 420-435 USD/t FOB, iar în regiunea Mării Negre la 425-445 USD/t FOB, în condițiile unei cereri care continuă să fie slabă.

Piața amoniacului s-a împărțit clar în două în ultima săptămână. La vest de Suez, prețurile au început să slăbească pentru prima dată de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, în timp ce la est de Suez au rămas stabile, deși deficitul de ofertă începe treptat să se reducă. În nord-vestul Europei a fost raportată prima tranzacție confirmată după câteva săptămâni – 15.000 de tone la 910 USD/t CFR. Cu toate acestea, participanții la piață se așteaptă tot mai mult la scăderea prețurilor, pe fondul producției europene solide și al diminuării cererii după încheierea sezonului de aplicare. O ofertă suplimentară vine și din Africa de Nord, unde prețurile FOB din Algeria au scăzut la aproximativ 800 USD/t.

Pe piața îngrășămintelor fosfatice, situația a rămas relativ blocată, deși perspectivele privind oferta continuă să se deterioreze. Tranzacția principală a săptămânii a fost achiziția de către IPL India a câte 100.000 de tone de DAP și TSP de la grupul marocan OCP, pentru încărcare în lunile iunie și iulie. DAP a fost contractat la 930 USD/t CFR pentru coasta de vest a Indiei și la 935 USD/t CFR pentru coasta de est, în timp ce TSP a fost contractat la 710 USD/t CFR pentru ambele coaste. Tranzacția a menținut prețurile internaționale ale DAP practic neschimbate pentru a cincea săptămână consecutivă.

Sulful a fost din nou segmentul cu cea mai puternică evoluție din piață în ultima săptămână. Principalul factor a rămas introducerea interdicției feroviare la export din Kazahstan, care întrerupe un flux de peste 1 milion de tone anual, direcționat în principal către Maroc și Brazilia prin porturile rusești. Alternativele limitate de export sporesc îngrijorările privind disponibilitatea viitoare a produsului. Ca urmare, prețurile sulfului au atins noi maxime istorice. Qatar Energy și Kuweit și-au majorat prețurile pentru luna iulie cu 65 USD/t, până la nivelul record de 805 USD/t FOB, în timp ce cotațiile din Vancouver și de pe coasta Golfului Mexic din SUA au depășit 1.100 USD/t FOB.

Cererea rămâne relativ redusă, cu prețurile din Brazilia menținându-se stabile, iar nivelurile CFR din Mediterană atingând noi maxime mai degrabă pe fondul sentimentului de piață decât al tranzacțiilor efective. Cel mai important semnal vine din China, unde stocurile au scăzut sub 1 milion de tone pentru prima dată din 2015. Acest lucru obligă producătorii de îngrășăminte fosfatice să plătească prețuri tot mai ridicate pentru sulf, oferind un sprijin suplimentar pieței.