Prețul grâului caută stabilizare după șocurile geopolitice din 2026

Repere de pe piața globală

La patru ani după ce Rusia a invadat Ucraina, conflictul global a adus din nou piața grâului în centrul atenției. Atacurile SUA și Israelului asupra Iranului au zguduit piețele de mărfuri și au ajutat contractele futures pentru grâu să prelungească o creștere a prețurilor, care a dus, pentru scurt timp, la începutul lunii martie, cotațiile la maxime anuale. Este puțin probabil însă ca reacția pe termen lung a pieței să fie similară cu cea din 2022, când invazia Rusiei a alimentat o creștere a grâului MATIF la peste 400 EUR/t.

În prezent, grâul de la Paris încearcă să se stabilizeze în jurul a 205 EUR/t, susținut de faptul că incertitudinea legată de conflictul dintre SUA, Israel și Iran a împins în sus prețurile petrolului și a slăbit moneda euro față de dolar. Datele săptămânale ale Comisiei Europene arată că exporturile de grâu moale ale UE de la începutul sezonului 2025/26 au ajuns la 17,14 milioane tone până la 22 martie, în creștere cu 6% față de anul precedent. Marocul (2,63 milioane tone), Arabia Saudită (1,57 milioane tone) și Egiptul (1,25 milioane tone) sunt principalele destinații ale grâului european în acest sezon. România a rămas cel mai mare exportator de grâu din UE, cu 5,72 milioane tone, urmată de Franța (4,57 milioane tone), Polonia (2,03 milioane tone), Lituania (1,81 milioane tone) și Germania (1,34 milioane tone).

Grâul american a ajuns la 6,16 USD/bushel la Bursa din Chicago, ca reacție la îngrijorările legate de disponibilitatea globală a îngrășămintelor și de extinderea secetei în câmpiile sudice ale SUA. Potrivit USDA, la 24 martie, aproximativ 57% din suprafețele cultivate cu grâu de iarnă din Statele Unite se confruntă cu condiții de secetă, în creștere cu 2 puncte procentuale față de săptămâna precedentă. Între timp, suprafața cultivată cu grâu de primăvară afectată de secetă s-a menținut stabilă pentru a treia săptămână consecutiv, la 21%. Totuși, grâul din SUA rămâne necompetitiv pe piața mondială, ceea ce ar putea limita potențialul de creștere al cotațiilor. Grâul american HRW are un preț mai ridicat cu aproximativ 1 dolar comparativ cu valorile FOB ale exporturilor de grâu rusesc.

                                    

În primele proiecții privind cererea și oferta pentru sezonul următor, Comisia Europeană estimează că producția de grâu a UE va scădea la 125,9 milioane tone în sezonul 2026/27, față de 134,2 milioane tone în acest sezon. Exporturile de grâu moale sunt prognozate la 30 milioane tone, în creștere față de 28 milioane tone în 2025/26, iar stocurile finale sunt estimate la 11 milioane tone. Pentru România, producția de grâu este estimată la 10,58 milioane tone, în scădere cu peste 2,4 milioane tone față de 2025.

În Australia, diferența de preț dintre grâul Premium White Australian (APW) și cel Standard White Australian (ASW) s-a redus la cel mai scăzut nivel din august 2025 în Australia de Vest, reflectând disponibilitatea limitată a volumelor de export și o cerere mai mare pentru grâul cu conținut scăzut de proteine. Grâul cu 10,5% proteină pentru livrare în mai este cotat la 263 USD/t FOB, în timp ce grâul cu 9,5% este oferit la 258 USD/t FOB. În mod obișnuit, diferența dintre clase era de aproximativ 7 USD/t, însă acum aceasta a scăzut la 5 USD/t. Această evoluție vine pe fondul unei producții excepționale de grâu în Australia în sezonul 2025/26, estimată la 35,9 milioane tone (ABARES), în timp ce cererea pentru clasele superioare rămâne modestă.
 

Regiunea Mării Negre

SovEcon și-a majorat previziunile de export pentru grâul rusesc în sezonul 2025/26 cu 1,1 milioane tone, până la 46 milioane tone, invocând condiții de piață mai favorabile și o cerere în creștere. O rublă mai slabă și cererea constantă din partea importatorilor au susținut exporturile, iar prețurile FOB pentru grâul rusesc 12,5% s-au menținut timp de mai multe săptămâni la aproximativ 240 USD/t, cel mai ridicat nivel din august 2025. Exporturile din martie sunt estimate la 4,2 milioane tone. Pentru sezonul 2026/27, SovEcon a crescut prognoza de export la 43,8 milioane tone. De asemenea, producția de grâu a Rusiei pentru 2026 este estimată la 87,6 milioane tone, în creștere, pe fondul unor condiții meteo favorabile.

APK-Inform estimează că Ucraina ar putea recolta aproximativ 20 milioane tone de grâu în 2026, iar exporturile ar putea scădea la 14 milioane tone în sezonul 2026/27. Potrivit UAC, prețurile pentru noua recoltă sunt estimate la 215-220 USD/t CPT în porturile Mării Negre, echivalentul a aproximativ 234 USD/t FOB pentru grâul 11,5%, cu livrare în august, în timp ce grâul furajer este ofertat la aproximativ 228 USD/t FOB.

Piața grâului în porturile CVB (Constanța-Varna-Burgas) rămâne liniștită, cu o ofertă abundentă din recoltele vechi, dar la prețuri peste așteptările cumpărătorilor, în jur de 242-244 USD/t FOB pentru grâul 11,5%. Diferența dintre cerere și ofertă s-a redus ușor, însă nu suficient pentru a genera noi tranzacții. Interesul rămâne limitat, iar sentimentul general este că cererea va continua să fie slabă până la o clarificare a contextului geopolitic.
 

Perspective

Pe termen scurt, piața grâului este de așteptat să rămână volatilă, fără o direcție clară, în condițiile în care factorii geopolitici continuă să domine sentimentul. Tensiunile din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina pot genera episoade de creștere rapidă a prețurilor, însă acestea sunt temperate de oferta abundentă din regiunea Mării Negre și de cererea internațională încă modestă. În acest context, cotațiile de pe piața europeană (MATIF) ar putea oscila într-un interval relativ restrâns, cu mișcări bruște generate mai degrabă de știri decât de fundamentale.

Pe termen mediu, perspectiva este mai degrabă neutră spre ușor negativă pentru prețuri, pe fondul unei oferte bune de grâu la nivel global, în special din Rusia și Australia, chiar dacă producția UE este în scădere. Reducerea stocurilor europene ar putea oferi un anumit suport pieței, însă presiunea exporturilor competitive din bazinul Mării Negre și lipsa unei reveniri puternice a cererii globale limitează potențialul de creștere. Evoluția prețurilor va depinde în mod esențial de condițiile meteo din emisfera nordică și de eventuale escaladări geopolitice.