Repere de pe piața globală
Escaladarea conflictului din Iran adaugă un nou strat de incertitudine pe piețele globale de mărfuri, inclusiv pe cea a grâului. Creșterea prețului petrolului are implicații directe asupra costurilor de producție și transport, în timp ce eventualele perturbări ale rutelor comerciale - în special în zona Golfului Persic și a canalelor logistice conexe - pot influența fluxurile globale de cereale. În acest context, piețele reacționează nu doar la fundamentele agricole clasice (producție, stocuri, vreme), ci și la riscurile geopolitice, ceea ce amplifică volatilitatea și menține o tendință de prudență în rândul investitorilor.
Grâul MATIF încearcă o stabilizare la 207 EUR/t pentru contractul din mai-26, cu o evoluția mai slabă decât a grâului de la Chicago, deoarece piața spot a rămas mult mai liniștită. Participanții la piață au declarat că dezbaterea cu privire la cantitatea disponibilă din recolta veche încă continuă, menținând sentimentul prudent, în ciuda creșterii recente a prețurilor futures. Exporturile de grâu moale ale UE de la începutul sezonului 2025/26 au ajuns la 16,77 milioane tone, în creștere cu 8% față de anul precedent, iar România este în continuare cel mai mare exportator de grâu, cu 5,51 milioane tone, urmată de Franța (4,57 milioane tone), Polonia (1,92 milioane tone), Lituania (1,81 milioane tone) și Germania (1,31 milioane tone).
Piețele grâului american își păstrează volatilitatea, deoarece concurența globală – în special din partea Rusiei – rămâne factorul dominant. În prezent, complexul de grâu este în creștere, deși datele USDA au arătat doar 189.887 tone de grâu din recolta veche vândute în săptămâna analizată, în scădere cu 58,31% față de săptămâna precedentă. Mexicul a fost principalul cumpărător, cu 153.100 tone, urmat de Filipine (47.600 tone) și Republica Dominicană (33.500 tone). Totuși, îngrijorările legate de vreme în câmpiile sudice și vestice ale SUA persistă, cu secetă de lungă durată și temperaturi instabile, dar au fost în mare parte ignorate de piață.
Producția globală de grâu pentru sezonul 2026/27 este estimată de IGC la 822 milioane de tone, în scădere cu aproximativ 2,7% față de 845 milioane de tone în anul precedent, în timp ce stocurile finale la nivel mondial sunt proiectate la 276 milioane de tone, în scădere cu 7 milioane de tone (2,4%). Pe de altă parte, subindicele IGC GOI pentru grâu a crescut în februarie cu aproape 6%.
Asociația exportatorilor de cereale europeni, Coceral, estimează pentru UE-27 și UK o producție de grâu (excluzând grâul dur) pentru sezonul 2026/27 de 142,6 milioane de tone, în scădere față de prognoza anterioară de 143,9 milioane de tone și față de 148,7 milioane de tone în 2025, deoarece se așteaptă ca randamentele să scadă față de nivelurile excepționale din anul trecut. Pentru România, Coceral estimează recolta de grâu din noul sezon la 11,05 milioane de tone (în scădere semnificativă față de prima prognoză de 12,12 milioane de tone), de pe 2,21 milioane hectare cultivate, comparativ cu 2,26 milioane hectare în 2025.
USDA va emite raportul său trimestrial privind suprafețele care vor fi cultivate în SUA pentru recolta din 2026. Până atunci, pe piață au apărut sondaje ale consultanțelor agricole private privind intențiile fermierilor. S&P Global estimează suprafața totală cultivată cu grâu în SUA la 44,05 milioane acri (aprox. 17,8 milioane hectare), în ușoară creștere față de estimarea din ianuarie, dar în scădere cu aproximativ 1,3 milioane acri față de 2025. Compania Allendale Inc. estimează o suprafață mai mare, de 44,877 milioane acri (cca. 18,2 milioane hectare).
Ministerul Agriculturii din Canada (AAFC) și-a majorat ușor previziunile privind producția de grâu pentru sezonul 2026/27 la 35,01 milioane de tone, de la 34,98 milioane în luna precedentă, însă mult sub cele 39,96 milioane de tone din sezonul 2025/26. AAFC a avertizat că conflictul din Iran „a amplificat tensiunile geopolitice și volatilitatea pieței” și a menționat că deciziile privind semănatul ar putea fi afectate. Stocurile finale pentru noua recoltă au fost majorate la 5,75 milioane de tone, în timp ce stocurile pentru sezonul 2025/26 au rămas la 7,35 milioane de tone.
Regiunea Mării Negre
Consultanța SovEcon și-a majorat previziunile pentru recolta de grâu a Rusiei din 2026 cu 1,7 milioane de tone, până la 87,6 milioane de tone, invocând condiții meteorologice în general favorabile. Revizuirea reflectă o suprafață mai mare cultivată cu grâu de iarnă, cu o producție estimată la 64,6 milioane de tone, în creștere față de 62,9 milioane de tone anterior, în timp ce grâul de primăvară rămâne estimat la 23 milioane de tone. Condițiile de umiditate a solului sunt, în general, favorabile, dar persistă nevoia de precipitații în regiunea Rostov.
Prețurile grâului rusesc (12,5% proteină) se mențin ridicate, la 238–240 USD/t FOB, iar exporturile continuă să domine piața globală. Livrările din martie ar putea ajunge la 4,3–4,5 milioane de tone (Rusagrotrans). Competitivitatea grâului rusesc se îmbunătățește, pe fondul marjelor de export redevenite pozitive și al scăderii livrărilor competitorilor. Cu toate acestea, riscurile geopolitice și condițiile meteo depășesc, în prezent, presiunea concurențială asupra direcției prețurilor.
Fermierii ucraineni au demarat semănatul de primăvară, întârziat cu câteva săptămâni din cauza vremii capricioase din februarie. Până la 16 martie, au fost semănate 53.400 hectare (1% din suprafața planificată), din care 5.400 hectare cu grâu de primăvară. Pentru 2026, se estimează o suprafață totală de 6,003 milioane hectare pentru culturile de primăvară, ușor sub nivelul de anul trecut, în timp ce suprafața cultivată cu grâu este așteptată să crească cu 7%, la 186.300 hectare.
Perspective
Pe termen scurt, piața grâului rămâne susținută de riscurile geopolitice și de incertitudinile legate de producție, ceea ce poate menține prețurile într-un interval ridicat sau volatil, mai ales în cazul unor noi escaladări în Orientul Mijlociu sau deteriorări ale condițiilor meteo. Pe termen mediu, însă, direcția prețurilor va depinde în principal de dimensiunea recoltelor din emisfera nordică și de dinamica exporturilor din regiunea Mării Negre. O producție globală mai mică și stocuri în scădere ar putea susține un trend de consolidare sau chiar de creștere, în timp ce o revenire a ofertelor și stabilizarea contextului geopolitic ar putea tempera presiunea asupra prețurilor.